• Leu / EUR4.8909
  • Leu / GBP5.7696
  • Leu / USD4.7450
Retail&Agrobusiness

Cât de important este turismul pentru economia judeţelor. Hotelurile şi restaurantele din România aduc doar 1% la cifra de afaceri a companiilor locale

Cât de important este turismul pentru economia judeţelor. Hotelurile şi restaurantele din România aduc doar 1% la cifra de afaceri a companiilor locale

Autor: Cristina Roşca

30.10.2015, 16:05 2186

În România existau la finalul lui 2014 circa 32.500 de companii care aveau activităţi în domeniul HoReCa, cu o cifră de afaceri totală de 11,8 mld. lei anul trecut.

Deşi numărul lor reprezintă peste 5% din totalul nu­mă­rului de companii din Ro­mânia, ca business ele au un aport mult mai mic în totalul eco­nomiei, de doar 1%, acesta fiind un semn al sub­dez­voltării turismului local.

„Dacă mă uit la pon­derea cifrei de afaceri a HoReCa în totalul cifrei de afaceri a fiecărui judeţ în parte, observ o serie de discrepanţe. În Braşov, unul dintre cele mai dezvoltate judeţe din România din punct de vedere turistic, ponderea nu sare de 1,5%. În alte judeţe, mai puţin turistice, ponderea scade chiar sub 1%“, spune Sorin Ionescu, fondator şi director al companiei de consultanţă în domeniul hotelurilor Fivestar Hospitality.

El este de părere că situaţia statistică este o reflectare a realităţii în cifre. În opinia sa, judeţele din România se împart în trei categorii, iar în prima categorie sunt incluse judeţele care vin din spate, de dinainte de ’89, cu o moştenire importantă în domeniu. Vorbim aici de judeţe precum Braşov, Prahova sau Constanţa. Există şi judeţe care s-au apucat rapid de construit o moştenire turistică după ’90 şi care au reuşit să se dezvolte, cum este cazul Clujului şi Sibiului. Nu în ultimul rând, sunt judeţe care nu au avut ce să dezvolte.

Potrivit hărţii turistice a României, HoReCa are o contribuţie de doar 2% în businessul judeţului Constanţa, de departe kilo­metrul zero al turismului local. Con­stanţa este de altfel, după Vrancea (3,5% pondere), al doilea judeţ din ţară ca pondere a HoReCa în totalul businessului din fiecare judeţ. Există de asemenea judeţe -  Ilfov, Vâlcea sau Buzău – unde ponderea este de chiar sub 1%, deci aproape inexistentă.

Datele statistice arată că industria HoReCa este puternic fragmentată, cu multe companii, dar cu afaceri mici. În HoReCa o bună parte din venituri sunt nefiscalizate, astfel că acestea nu se văd pe harta turistică. „Prahova, spre exemplu, este un judeţ important din punct de vedere turistic, însă ponderea HoReCa în totalul businessului este de doar 1%“, spune şi Sorin Ionescu. Ca număr de companii, ponderea HoReCa în total este de peste patru ori mai mare.

România a fost şi rămâne o „cenu­şă­reasă“ a turismului European, în con­textul în care zone din această ţară apar în topurile celor mai frumoase destinaţii din lume, însă turiştii străini încă se lasă aştep­taţi. De fapt, abia în ultimii ani numărul turiştilor străini a început să crească, însă cifrele sunt încă departe de potenţialul lor.

Aproape 2 milioane de turişti străini au vizitat România anul trecut, cheltuind 1,1 miliarde de euro. Prin comparaţie, doar în Praga, capitala Cehiei, merg anual 7 mi­lioane de turişti străini. Cehia şi Budapesta sunt însă perlele turistice ale regiunii, în timp ce Bucureştiul şi Varşovia au rămas mult în urmă.

România suferă însă atât din cauza lipsei de promovare, cât şi din cauza infrastructurii proaste.

„România este mult în urmă cu dezvoltarea infrastructurii care ţine în loc mai multe sectoare economice, de la logistică la lanţurile de benzinării sau la turism. Toate aceste businessuri s-ar putea dezvolta, ar putea face profit, ar putea angaja forţă de muncă şi ar putea pune umărul la creşterea economiei per ansamblu“, spunea recent Constantin Hariton, directorul general al produ­cătorului de materiale de construcţii Saint - Gobain Construction Products - Rigips Business Unit. Executivul român este şi delegat general adjunct al grupului francez Saint-Gobain pe piaţa locală.

La rândul său, profesorul Cezar Mereuţă, specialist în domeniul concentrării economice cu aplicaţii speciale în microeconomie, este de părere că România ar putea paria pe turism, potenţial existând atât în domeniul turismului medical spre exemplu, cât şi în cazul celui rural.

„Bineînţeles, turismul - în special cel rural - poate să fie o sursă importantă de venituri. Să nu uităm că în fiecare an prinţul moştenitor al Marii Britanii vine în România să mai cumpere câte ceva, câte un sătuc. Dacă cineva ar şti să exploateze brandul prinţului moştenitor pentru turismul din România, ar fi aur pentru ţara noastră“, spunea el recent. De asemenea, adaugă Mereuţă, dacă am avea un Institut Cultural Român performant, am putea avea o sursă de venituri din cultură, din spectacole şi din evenimente româneşti.

Pentru moment însă, România rămâne cu potenţialul, anii următori fiind momente importante ale dezvoltării ulterioare.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.8909
Diferență: -0,3687
Ieri: 4.9090
Azi: 4.7450
Diferență: -0,0926
Ieri: 4.7494
Azi: 5.7696
Diferență: -0,5858
Ieri: 5.8036
Azi: 5.0380
Diferență: -0,1783
Ieri: 5.0470