Fermierii din Moldova, regiunea cea mai afectată de schimbările climatice din România, au propus 12 teme importante ministrului agriculturii, Florin Ionuţ Barbu, pentru a atinge adevăratul potenţial al agriculturii româneşti, considerată a şasea putere agricolă din UE, după terenul de circa 13 milioane de hectare.
Printre acestea se numără investiţiile în irigaţii, sprijinul pentru micii fermieri, integrarea fermelor pentru a stimula industria alimentară şi dobânzile subvenţionate pentru a facilita accesul la finanţări mai ieftine. Aceştia au fost prezenţi la Conferinţa „Pentru o agricultură profitabilă“, organizată la Iaşi de Ziarul Financiar împreună cu Banca Transilvania.
Lucian Haraga, strategy & risk director, Semtop Group:
► Trebuie să vorbim strategic despre agricultură. Întrebarea este: cum transformăm agricultura dintr-o vulnerabilitate la nivel bugetar într-un avantaj competitiv pentru ţara noastră? Agricultura poate aduce o creştere sustenabilă şi continuă la nivelul PIB-ului şi, pentru a face aceste lucruri, trebuie să ne hotărâm dacă vrem ca agricultura să fie o problemă socială sau o problemă economică. La nivel european, se observă că unul dintre elementele de ajutor pentru fermieri – Politica Agricolă Comună – are şi o componentă socială. Fermierul mic trebuie să îşi continue activitatea în sectorul rural şi să avem populaţie în mediul rural pentru a evita o migraţie masivă către urban. Latura socială trebuie să existe. Lângă fermierul mare există dezvoltarea comunităţii locale, iar fermierul mic face parte din comunitatea locală şi o dezvoltă. Avem nevoie de programe pentru nişare pentru micii femieri, pentru că sunt costuri diferite şi fermierul mic nu va putea concura la nivel unitar cu fermierul mare. Este nevoie de programe de susţinere pentru a face produse de nişă şi a le valorifica la preţul corect, căci fermele mari se bazează pe volume.
► Cum integrăm agricultura primară? Suntem limitaţi de climă şi, an de an, cerem ajutor de la minister. Educaţia sectorului revine ministerului şi poate prin direcţii agricole să îi înveţe pe fermieri alte metode şi practici de agricultură.
► Irigaţiile, acolo unde există potenţial, trebuie refăcute şi create condiţii pentru a face sisteme de irigaţi, pentru a reduce volatilitatea de la an la an şi a asigura un aport constant la nivelul PIB-ului.
Este absolvent al Bayes Business School – City la Universitatea Londra, absolvent de agricultură al USAMV Bucureşti, doctorand şi asistent universitar asociat în cadrul Universităţii de Ştiinţele Vieţii de la Iaşi pentru disciplina Fitotehnie. El este implicat în afacerea fondată de tatăl său, Mihai Haraga – grupul Semtop. Semtop este cel mai mare grup de fermieri din judeţul Iaşi şi cel mai mare producător de seminţe din România, ce exploatează circa 8.000 de hectare de cereale, din care 6.000 de hectare sunt irigate. Grupul are loturi semincere în parteneriat cu producători de referinţă de pe piaţa mondială precum Remington Seeds.
Ion Neculcea, fondator, Romchim Protect
► Indiferent de băncile care există în România, niciodată o bancă nu va acorda credit unui fermier care nu are bonitate. Ce ar trebui să se întâmple pentru ca lucrurile în agricultură să meargă mai departe ar fi ca dobânzile pentru agricultură să fie subvenţionate. Nu ne putem aştepta ca băncile să scadă dobânzile, atâta timp cât statul se împrumută cu 8%; nu văd cum ar putea acorda credite cu 5%, aşa cum se întâmplă în Bulgaria.
► Ar trebui ca ministrul să se concentreze mai mult asupra fermierilor mici.
► Dacă privim ce s-a întâmplat cu ordonanţa „trenuleţ”, foarte mulţi fermieri nu au fost de acord cu eliminarea facilităţilor. Totuşi, eu consider că abia acum s-a făcut dreptate, şi mă refer aici la concurenţa neloială. Sunt şi alte întreprinderi din alte domenii care se confruntă cu situaţii financiare catastrofale, dar nu au simţit tăierea facilităţilor, pentru că nu le-au avut. Însă, dacă aceste facilităţi au fost eliminate, cred că guvernul ar trebui să pună ceva în loc în acest an, mai ales după o perioadă extrem de dificilă. Lucrurile sunt simple, nu e nimic complicat.
Este fondatorul grupului de firme Romchim Protect, ce activează în judeţul Bacău şi are afaceri în agricultură, construcţii, aviaţie şi curăţenie. El este membru şi în Cooperativa Agricolă Agrolact, care produce brandul de lactate Huzur. Romchim Protect este singura companie din România şi printre puţinele din Europa care produce îngrăşăminte complexe granulare 100% solubile ce pot fi utilizate atât la fertilizările de bază, cât şi prin fertirigare. În anul 2019, firma a dat în funcţiune o linie de fabricare a îngrăşămintelor lichide pentru sol cu o capacitate de 60.000 tone/lună. Întreaga gamă de produse inventate şi fabricate de Romchim Protect, în număr de 28 de produse, sunt mărci protejate şi înregistrate la OSIM.
Dan Hurduc, fondator, Evel H Company
► Niciodată nu-ţi convine când ţi se ia o facilitate. Aş vrea ca ministrul să nu privească agricultura din punct de vedere electoral, să definească care sunt direcţiile agriculturii româneşti, să integreze fermierii mici şi mari şi, în funcţie de modelul care dă roade, să folosească instrumente financiare pentru a duce mai departe acea strategie, acel model de fermă, care poate aduce cel mai mult pentru sector şi pentru ţară. Pentru a profesionaliza sectorul, nu este suficient să ne concentrăm doar pe fermierii mici sau mari. Dacă ne uităm cu atenţie, fermierii mici şi fermierii tineri au subvenţii mai mari, dar până nu definim care fermă este rentabilă - de 300, 500, 1.000 de hectare - şi cum o integrăm şi o profesionalizăm, până nu venim cu măsuri schimbătoare, vom oferi şi vom lua mereu câte ceva, în timp ce agricultura este un domeniu antreprenorial ca altele. Dacă avem un model şi promovăm ferma integrată sau semi-integrată, trebuie să venim cu instrumente financiare de subvenţionare a dobânzii sau de garantare, pentru a sprijini finanţatorii. Dacă băncile fac parteneriate cu statul, îşi doresc să subvenţioneze domeniul. Suntem în aceeaşi piaţă comună cu alte ţări, dar avem subvenţii mai mici, costuri mai mari, banii sunt mai scumpi şi e greu să rezistăm. De aceea nu facem procesare. Ministrul ar trebui să spună: „Aceasta este direcţia României: fermă de 300, 500, 800 de hectare, integrare şi procesare. Acestea sunt cele trei direcţii. Dacă voi vă duceţi în această direcţie, veţi beneficia de facilităţi şi finanţări, iar dacă nu, nu mai puteţi cere în fiecare an bani pentru calamităţi, pentru că lucraţi în agricultură, sub cerul liber, şi niciodată vremea nu va fi aşa cum vreţi voi.”
► Vreau să fim sinceri cu noi în toate situaţiile, pentru că şi în anii buni, când avem mai mulţi bani, nu dăm mai mult la stat. Dacă nu avem foarte clar definită strategia României în agricultură, mai devreme sau mai târziu vom interveni, iar aşa nu ne vom profesionaliza. Agricultura s-a dezvoltat, avem ferme, utilaje, tehnologii în fermele comerciale, dar jumătate din ele au rămas în urma progresului, cele mici.
► Ministrul ar trebui să ia decizii care să ne ducă către fiscalitate mai mult şi nu să antagonizeze fermierii mici cu cei mari, ci să îi sprijine prin măsuri concrete.
El are o fermă vegetală în localitatea Costeşti din judeţul Vaslui, de 2.000 hectare, pe care cultivă grâu, rapiţă, floarea-soarelui, porumb şi mazăre. Firma deţine facilităţi de depozitare şi condiţionare cereale, având o capacitate totală de 20.000 de tone. Compania mai execută prestări servicii de depozitare şi automatizări pentru silozuri şo a adoptat tehnica lucrărilor conservative - no-till şi minim till - reuşind să obţină profituri din cultura vegetală în pofida condiţiilor adverse date de seceta severă din ultimii ani.
Bogdan Pantazi, director general, Agrocomplex Lunca Paşcani
► Finanţarea este o problemă, avem nevoie de dobânzi subvenţionate. În ultimii cinci ani, au fost mai multe ajutoare cu dobânzi subvenţionate, în cadrul COVID-19 şi în contextul Ucrainei, însă au fost cumulate mai multe ajutoare şi veniturile au fost mai mici. Pentru o firmă integrată, s-a ajuns foarte uşor la plafon. Nu s-au făcut distincţii între fermele care şi-au făcut stocuri din Ucraina şi firmele integrate din România.
► Ce facem cu facilităţile fiscale care au fost eliminate pentru agricultură şi industria alimentară? Cred că impactul bugetar nu era atât de mare pentru agricultură. Ce punem în loc? De exemplu, sectorul zootehnic se confruntă cu mari probleme de personal, nu este atractiv din punct de vedere al calităţii muncii, iar activitatea este dificilă şi costurile sunt mai mari.
► Este o temă falsă antagonizarea între fermierul mare şi fermierul mic. Cum facem ca un fermier mic să fie fezabil şi fermierul mare să găsească soluţii, să îmbunătăţească productivitatea şi să reducă cheltuielile? Un fermier mic nu poate concura cu un fermier mare pe aceeaşi piaţă. Fermierul mic trebuie să facă produse nişate din punctul meu de vedere. Ar trebui să existe un plan naţional de încurajare a anumitor segmente în care suntem deficitari.
El a intrat în afacerea familiei, fondată de tatăl său, Dumitru Pantazi. Agrocomplex Lunca Paşcani este unul dintre cei mai mari şi importanţi fermieri din judeţul Iaşi, care lucrează 3.000 de hectare, din care cca 1.200 de hectare sunt irigate - pe care se produc seminţe - şi mai activează în domeniul zootehnic – are circa 1.200 de bovine lapte, 560 de taurine de carne şi 1.650 de ovine. Totodată, produce şi sfeclă de zahăr. Bogdan este absolvent al Universităţii de Agronomie din Iaşi şi are un masteru în Management Agricol.
