Comerţul tradiţional, ce numără 70.000-80.000 de mici magazine de bloc, chioşcuri şi alimentare, este susţinut de vânzările câtorva categorii de produse, în frunte cu ţigările, produsele de panificaţie, fructele şi legumele. Această piaţă evaluată la 7-8 mld. euro anual a pierdut în ultimii 18 ani jumătate dintre jucători, striviţi de expansiunea reţelelor internaţionale pe de-o parte şi de criză pe de altă parte.
„Comerţul tradiţional este susţinut de vânzările de produse de panificaţie şi de legume-fructe. Printre motivele care îi atrag pe români în aceste magazine se numără varietatea pe unele categorii de produse, prezenţa unui număr mare de branduri româneşti şi personalul care interacţionează cu clienţii“, spun reprezentanţii companiei de cercetare de piaţă GfK.
Astfel, 73% din totalul banilor cheltuiţi de români pentru legume merg către comerţul tradiţional, la fel şi jumătate din banii cheltuiţi pe fructe. Micile magazine de cartier au o poziţie de forţă şi pe segmentul brutăriei şi patiseriei, cu o cotă de piaţă în valoare de 69%, şi pe cel al ouălor (55%) şi al cărnii şi al produselor din carne (53%). La produsele lactate însă cota de piaţă a scăzut la 48%, iar pe segmente precum băuturi, produse de îngrijire personală şi a locuinţei ponderea scade chiar şi sub 40%, potrivit datelor GfK. Datele companiei de cercetare de piaţă arată astfel că atunci când vine vorba de produse de panificaţie spre exemplu, cei mai mulţi români preferă să meargă la magazinul din colţ sau la brutărie, mai puţin la supermarket sau hipermarket. Fructele şi legumele preferă să le cumpere din pieţe pentru că găsesc aici produse româneşti, proaspete şi uneori chiar la preţuri mai mici ca în magazine. Pentru cumpărăturile de valoare însă, magazinele din comerţul modern rămân principala opţiune.
