Ziarul Financiar a lansat luna aceasta împreună cu Banca Transilvania proiectul „Capitalul privat românesc - o şansă pentru dezvoltarea economică a României“, un proiect editorial în cadrul căruia vor fi organizate conferinţe în marile oraşe ale României. Prima oprire a proiectului a fost la Piteşti, iar următoarea, organizată pe 31 martie, va fi la Braşov.
Braşovul este a şaptea economie judeţeană a României după cifra de afaceri a companiilor, cu un rulaj de 38 mld. lei în 2014, care situează judeţul din inima României în faţa vecinilor din Prahova sau Sibiu, însă în spatele unor judeţe precum Cluj, Timiş, Constanţa sau Argeş.
Cea mai mare companie antreprenorială din judeţ este Ropharma, businessul de peste 420 mil. lei construit de Mihai Miron, antreprenorul care şi-a legat numele şi de Europharm. Fabrica din medicamente Europharm din Braşov a fost vândută de Miron britanicilor de la GlaxoSmithKline, care însă au decis în decembrie 2015 să pună lacăt pe producţie. Lacăt a mai fost pus în Braşov şi pe fostele fabrici Norvea (Colgate Palmolive), Poiana (Mondelez, fosta Kraft Foods România), Rulmentul sau Tractorul. În locul lor au venit investiţii străine de la zero, în special în sectorul componentelor auto (Autoliv, Schaeffler, Preh, Quin), dar au crescut şi companii antreprenoriale tinere.
Visual Fan, compania braşoveană care comercializează diferite gadgeturi sub brandul Allview, a înregistrat o evoluţie spectaculoasă a cifrei de afaceri din 2011 încoace - pe fondul exploziei cererii pentru telefoane şi tablete - şi a reuşit să ajungă al doilea jucător de pe piaţa locală de smartphone-uri după Samsung, în ciuda competiţiei dure cu companii care provin în special din China, Coreea de Sud şi Taiwan. Visual Fan este a doua cea mai mare companie antreprenorială din judeţul Braşov.
Şi Bilka Steel, pariul antreprenorului Horaţiu Ţepeş pe sectorul materialelor de construcţii, a ajuns în top cinci cele mai mari afaceri antreprenoriale din judeţ, deşi businessul a pornit abia în 2007.
Cele mai mari zece companii antreprenoriale din judeţul Braşov au avut în 2014 o cifră de afaceri de 1,9 miliarde de lei, nouă din zece au raportat profit, iar numărul de salariaţi a fost de 4.200. Ca pondere, top zece antreprenori reprezintă 5% din cifra de afaceri a judeţului. Însă businessul antreprenorial are şanse mari să câştige teren, mai ales că Braşovul este una dintre cele mai importante zone turistice din România. Infrastructura proastă şi lipsa unui aeroport au ţinut însă departe turiştii străini de staţiunile de pe Valea Prahovei. Turiştii românii au rămas cu gândul la parteneriatul public-privat anunţat de autorităţi pentru construcţia autostrăzii Comarnic-Braşov în timp ce parcurg 30-40 de kilometri în câteva ore.
Deşi cu vânzări mai mici comparativ cu multinaţionalele, cele mai mari firme controlate de antreprenori sunt pe profit, unele cu marje de peste 10% în 2014, ultimul pentru care există date publice oficiale pe site-ul Ministerului de Finanţe (Visual Fan, Avicola Braşov sau Temad Co).
De altfel, şi primul studiu asupra capitalului privat românesc, publicat de Ziarul Financiar în decembrie 2015, arată că firmele cu capital privat românesc sunt mai profitabile decât cele străine, dar mai îndatorate. Astfel firmele private româneşti au declarat un rezultat net consolidat (profituri nete plus pierderi) de 14 miliarde de lei în 2014, faţă de
2 miliarde de lei pierderi declarate de firmele străine. Între 2008 şi 2014, firmele private româneşti au înregistrat un rezultat net consolidat de 54 de miliarde de lei, faţă de 3 miliarde de lei rezultatul firmelor străine, arată studiul publicat de ZF în decembrie.
Evenimentul din 31 martie organizat la Braşov îi va avea în centrul dezbaterii pe antreprenorii din judeţele Braşov, Prahova, Harghita şi Covasna.
