Cele cinci afaceri antreprenoriale din topul celor mai mari 20 de producători din industria alimentară şi a băuturilor au 19% din afaceri, dar aproape 40% din angajaţi.
Coca-Cola, Ursus şi Bunge sunt cei mai mari producători din industria alimentară şi a băuturilor, un sector de 50 de miliarde de lei anual, păstrându-şi poziţiile din urmă cu un an, arată un top realizat de ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului.
În 2014, primii 20 de jucători din producţia de alimente şi băuturi au avut o cifră de afaceri cumulată de 15 mld. lei, nivel apropiat de cel din 2013, dar au continuat să fie pe pierderi cu rezultat negativ cumulat de 47 mil. lei. Rezultatele lor sunt reprezentative pentru o industrie care s-a bucurat din iunie 2015 de măsura reducerii TVA de la 24% la 9%, măsură cu impact direct în consum. În iunie, consumul de alimente a crescut cu 21% faţă de iunie 2014, avans care aminteşte de perioada 2007-2008. Rezultatele statistice şi rapoartele semestriale ale unor multinaţionale precum Coca-Cola sau Ursus arată vânzări în creştere în România, o piaţă care redevine „prietenoasă“ după mai mulţi ani de secetă.
Şi în industria alimentară, ca de altfel şi la nivel de economie, primele poziţii raportat la cifra de afaceri sunt ale multinaţionalelor, doar cinci dintre cele mai mari 20 de companii fiind controlate de antreprenori români. Prutul, companie cu producţie pe piaţa uleiurilor vegetale, dar şi cu o prezenţă puternică în agrobusiness, este cel mai mare jucător local după rezultatul din 2014. Compania controlată de Marian Andreev este urmată de Unicarm din Satu-Mare (familia Lucuţ) şi de Romaqua, cel mai mare business antreprenorial din industria băuturilor. Romaqua, cu aproape 1.900 de salariaţi, este controlată de Octavian Creţu şi Nicolae Palfi. Albalact, producătorul de lactate din Alba-Iulia controlat de Raul Ciurtin, se află pe locul patru după ce s-a aşezat în fotoliul de lider al industriei lactatelor în faţa multinaţionaelor Danone şi Friesland Campina.
Producătorii cu capital privat românesc au aproape 7.000 de salariaţi (40% din total), iar patru din cinci au raportat profit net în 2014. La polul opus, opt din cele 15 multinaţionale au anunţat pierderi, „campioni“ la acest capitol fiind Bergenbier, Zahărul Oradea şi Agrana, după cum arată datele de la mfinante.ro
În România, 40% din bugetul unei familii merg către produsele alimentare şi de strictă necesitate, iar brandurile internaţionale din portofoliul unor companii precum Coca-Cola, Ursus, Heineken, Danone sau Nestle sunt concurate din ce în ce mai puternic de mărci româneşti precum Borsec, Zuzu sau Albacher.
În ultimii ani România a pierdut producţia locală a unor branduri cu tradiţie intrate în portofoliile multinaţionalelor. Ciocolata Poiana este produsă în Bulgaria, la fel ca îngheţată Napoca, în timp ce Ursus “şi-a pierdut rădăcinile” din Cluj în efortul multinaţionalelor de a ţine costurile sub control şi de a avea un business cât mai eficient. Cu toate acestea, multe companii mari din sectorul producţiei de alimente continuă să raporteze pierderi deşi investiţiile în noi facilităţi de producţie au lipsit în ultimii ani.
De cealaltă parte, businessul antreprenorial nu a avut forţa necesară să iasă în afara României aşa cum au făcut polonezii. Acţionarii grupului Maspex, de exemplu, o afacere fondată în anii ’90 în Polonia de şase antreprenori, au bifat la finalul săptămânii trecute a treia tranzacţie pe piaţa românescă, prin preluarea Rio Bucovina. Raul Ciurtin (Albalact), Radu Timiş (CrisTim), Octavian Creţu şi Nicolae Palfi (Romaqua) sau Constantin Boromiz (Boromir Group), câţiva dintre cei mai puternici antreprenori din industria alimentară locală nu au făcut o mutare similară. Pe piaţa românescă însă au reuşit să construiască afaceri solide şi au trecut prin anii de criză cu strategii care de cele mai multe ori le-au asigurat câştigarea de cotă de piaţă.
