Consumatorii rezistă încă în faţa avalanşei de veşti rele privind economia mondială, în timp ce băncile centrale îşi accelerează eforturile de stimulare economică la un maxim pe un deceniu

Optimismul consumatorilor se situează la niveluri ridicate istoric în marile economii ale lumii chiar în condiţiile în care perspectivele economice la nivel mondial se deteriorează continuu.

Totuşi, este posibil ca lucrurile să se schim­be în rău, încrederea consumatorilor în­cepând să scadă într-un număr în creş­tere de ţări. În acelaşi timp, marile bănci centrale îşi accelerează relaxarea politicii mo­netare pentru a susţine economiile, dar datele su­gerează că astfel de eforturi vor avea eficienţă maxi­mă dacă vor încuraja companiile să investească mai mult, mai degrabă decât să încurajeze gospo­dă­riile să economisească mai puţin şi să cheltuiască mai mult.

Producţia sectorului manufacturier este în scădere în multe dintre cele mai mari economii ale lumii, în timp ce creşterea serviciilor şi comerţului încetineşte, însă datele organizaţiei americane de business Con­fe­rence Board şi ale Nielsen, compania de analiză de date, sugerează că unele dintre fundaţiile perspec­tivelor globale rezistă încă, scrie Financial Times.

„Există o divergenţă fără precedent între încre­de­rea consumatorilor şi cea a companiilor, cea din ur­mă fiind erodată de războiul comercial şi de­cli­nul sec­to­rului manufacturier“, notează Bart van Ark, eco­no­mist-şef al Conference Board. „Consumato­ri­lor nu le pasă atât de mult atâta timp cât tensiunile comer­ciale nu le afectează joburile.“

Indicele global al Conference Board s-a situat la 107 în trimestrul trei al acestui an, un maxim şi ne­schim­bat faţă de T2, sugerând o perspectivă pozitivă pen­tru cheltuielile gospodăriilor în următoarele şase luni, potrivit lui Van Ark.

Datele vin înaintea reuniunilor anuale ale FMI şi Băn­cii Mondiale, FMI fiind aşteptat să-şi reducă sem­ni­ficativ estimările de creştere economică. Aces­tea ara­tă însă de ce economia mondială nu dă semne re­ce­sio­nis­te adânci încă: gospodăriile încă se simt încrezătoare.

Optimismul consumatorilor privitor la perspec­ti­vele legate de joburi, finanţe personale şi dispo­ni­bili­tatea acestora de a cheltui sugerează că nivelul consu­mu­lui acestora va rămâne solid chiar în condiţiile stagnării sectorului manufacturier şi comercial.

Şi totuşi, este posibil ca lucrurile să se schimbe, în condiţiile în care încrederea consumatorilor a atins un vârf şi începe să scadă într-un număr în creştere de ţări. Încrederea este în scădere în 33 din cele 64 de economii analizate şi în creştere în 29. Încrederea s-a dovedit a fi deosebit de solidă în SUA şi la nivelul majorităţii economiilor asiatice, Europa situându-se puţin în urmă în această privinţă.

Nesiguranţa de ordin politic a avut efecte clare în unele economii, încrederea din Hong Kong scăzând cu 14 puncte la 86 în trimestrul trei, în timp ce Grecia s-a bucurat de o creştere de 12% pe fondul stabilităţii în creştere generată de instalarea noului guvern.

Marea Britanie şi Germania au înregistrat mici creşteri ale optimismului consumatorilor în pofida îngrijorărilor legate de Brexit.

Întrebaţi care le sunt cele mai mari temeri, gospo­dă­riile au menţionat perspectivele globale şi cele le­gate de joburi, ceea ce sugerează că nivelurile ridicate de încredere s-ar putea dovedi fragile dacă declinul sec­torului manufacturier se accelerează.

Între timp, marile bănci centrale ale lumii îşi ac­ce­lerează eforturile de stimulare a creşterii econo­mice prin relaxarea în continuare a politicii mo­netare. Datele privind încrederea consumatorilor su­gerează însă că eforturile vor fi eficiente la maximum dacă vor încuraja mai degrabă companiile să-şi creas­că investiţiile decât gospodăriile să economisească mai puţin şi să cheltuiască mai mult.

Mai mult de jumătate din băncile centrale ale lu­mii sunt în prezent în curs de relaxare a politici mo­netare, cea mai mare proporţie de după criza finan­ciară. În tim­pul trimestrului al treilea, 58,5% din băn­cile cen­trale au redus dobânzile, reacţionând la un declin în creş­tere al sectorului manufacturier la nivel mondial. Sec­torul a suferit cel mai îndelungat declin din şapte ani.

Economiştii UBS estimează că ritmul de creştere a economiei mondiale în T3 se situa la o rată anualizată de 2,3%, aproape de minimele atinse în ultimul trimestrul al anului 2018.

BCE a redus dobânzile luna trecută ca parte a celui mai amplu pachet al său de stimulente econo­mice din trei ani, iar Fed a operat a doua reducere de dobânzi din acest an.

Numai 3 din 41 de ţări au majorat dobânzile în T3. Creşterea robustă din Norvegia a atras a treia majorare de dobânzi din acest an, iar banca centrală a Kazahstanului a majorat dobânzile pe fondul temerilor privind creşterea inflaţiei.

Reducerile de dobânzi au continuat în trimestrul patru. Australia, Islanda şi India şi-au relaxat politica săptămâna trecută, iar pieţele pariază acum pe o probabilitate semnificativă ca Fed să opereze o nouă reducere în această lună.

În pofida stimulentelor de 10.000 mld. dolari lansate de băncile centrale, economiile din întreaga lume nu au reuşit să-şi crească nivelurile productivităţii, avertizează Forumul Economic Mondial (WEF), potrivit Reuters.

Productivitatea, o măsură a capacităţii unei economii de a genera creştere, a devenit un motiv de îngrijorare în creştere în rândul strategilor din întreaga lume în condiţiile în care ratele de creştere economică rămân fragile. WEF îndeamnă ţările să recurgă la politica fiscală şi alte stimulente pentru a întări cercetarea şi dezvoltarea, calificarea forţei de muncă şi infrastructura.