Retail&Agrobusiness

Consumul, industria şi construcţiile au ajutat economiile din România, Ungaria şi Polonia să evolueze mai bine decât restul UE în primul trimestru, frontiera dintre marea încetinire şi marea recesiune

Consumul, industria şi construcţiile au ajutat economiile din România, Ungaria şi Polonia să evolueze mai bine decât restul UE în primul trimestru, frontiera dintre marea încetinire şi marea recesiune

Piaţa Obor din Bucureşti

Autor: Bogdan Cojocaru

17.05.2020, 23:05 1469

Economiile statelor est-europene, în principal România, Ungaria şi Polonia, s-au descurcat în general mai bine decât s-a anticipat în primul trimestru, care a marcat sfârşitul marii încetiniri sin­cro­nizate şi începutul a ceea ce este descris a fi cea mai severă recesiune de decenii pentru zona euro, mulţumită consumului intern, producţiei industriale şi construcţiilor. Însă analiştii avertizează că răul nu va ocoli nici Estul, dar va lovi foarte disproporţionat. Ce se va întâmpla în continuare depinde de cât de rapid îşi revine zona euro.

Economia zonei euro a scăzut cu 3,8% în primul trimestru al acestui an faţă de trimestrul anterior, potrivit celor mai recente date ale Eurostat. În Est, Cehia se apropie de această medie, cu o contracţie de 3,6%. Slovacia a avut cel mai slab parcurs, prăbuşindu-se cu 5,4%. Altfel, economia poloneză, cea mai mare a regiunii, a scăzut cu doar 0,5%, cea ungară cu 0,4%, pe când cele ale României şi Bulgariei au continuat să crească, cu 0,3%, însă încetinirea României a fost mai pronunţată. Datele Eurostat sunt incomplete, mai multe ţări, printre care Croaţia, una dintre ţările care se aşteaptă la un impact deosebit de dur din partea pandemiei de Covid-19, lipsind din statistică. Însă nimeni nu se aşteaptă la mai surprize. Primul trimestru a dat astfel un avantaj economic Europei de Est, care a încetinit în trimestrele anterioare mai lent decât zona euro. Impactul mai moale, acolo unde este cazul, reflectă faptul că măsurile de izolare şi blocare pentru a stoparea răspândirii pandemiei au fost implementate mai hotărât abia în a doua jumătate a lunii martie. Acum, depinde de fiecare stat cum va profita de avantaj pentru a face cât mai uşoară recesiunea care probabil este pe cale să se instaleze.

În Polonia, unde primele restricţii au fost aplicate în a doua parte a lunii martie şi au fost mai puţin severe decât în statele sudice ale zonei euro, se remarcă în special contribuţia pozitivă a sectorului de construcţii la evoluţia PIB-ului, se arată într-o analiză a ING. Activitatea a fost chiar mai mare decât în ultimele trei luni ale anului trecut. De asemenea, pozitivă a fost şi contribuţia sectorului manufacturier, în timp ce sectorul cel mai afectat de restricţii a fost retailul. Scăderea economică din trimestrul doi ar putea fi mult mai abruptă, analiştii ING estimând-o la -9% în ritm trimestrial. Ei remarcă însă că restricţiile nu au ţintit şi sectorul manufacturier, iar unele sectoare au fost închise doar din cauză că a lipsit cererea externă. Polonia este singura ţară din UE care a evitat recesiunea în timpul crizei economice anterioare şi a crescut neîntrerupt după, în principal mulţumită unei cereri interne stabile şi  cererii externe. Aceşti factori de susţinere au acum probleme.

Despre evoluţia economiei ungare, ING scrie că rezultatul nu este tragic având în vedere că analiştii se aşteptau la o contracţie de -1% în ritm trimestrial. Din detaliile biroului central de statistică reiese că o contribuţie pozitivă la PIB au avut serviciile şi industria în contextul în care restricţiile în aceste sectoare au fost introduse abia la finalul lunii martie. Cum guvernul a început de curând să retragă măsurile de izolare, analiştii se aşteaptă la o revenire în formă de „U“. Ministrul de finanţe Mihaly Varga a declarat vineri că şocul economic al pandemiei s-ar putea să fi avut vârful în aprilie. În aceste condiţii, mulţumită pachetului de stimulare economică elaborat de guvern, economia ar putea accelera în a doua jumătate a anului pentru a aduce scăderea economică la doar -3% anul acesta. În 2021, PIB-ul ar urma să urce cu 4,8%. Industria ungară este puternic conectată la industria auto germană.

„Mă aştept la o revenire în formă de U pentru Ungaria“, a spus Sandor Csanyi, CEO-ul OTP Bank, cea mai mare bancă a Ungariei. „Dacă zona euro îşi revine rapid, la fel va face şi Ungaria.“

Cehia, cea mai matură economie din regiune şi una obişnuită cu creşteri economice lente, ar trebui să se aştepte la o scădere de două cifre în trimestrul doi, spun analiştii, ale căror predicţii se împotmolesc însă în incertitudinile create de impactul restricţiilor pe timp de pandemie. Biroul de statistică al Cehiei notează că economia a fost afectată în primul trimestru de cererea externă mai slabă şi de investiţiile mai mici, la care s-au adăugat reducerea activităţii din industria manufacturieră şi din serviciile precum turismul şi restaurantele.

Analiştii de la ING notează că activitatea economică s-a redus la 70% în a doua jumătate a lunii martie, aprilie a fost compromisă, iar revenirea din luna mai este lentă. În aceste condiţii, scăderea economică din trimestrul doi ar putea fi de 9-10%. †Cehia este o economie dependentă de industria auto, dar şi turismul are o contribuţie semnificativă la PIB.

Legat de România, campioana creşterii economice alături de Bulgaria, pentru analiştii ING cel mai greu de introdus în ecuaţia creşterii a fost deficitul bugetar. Iar acesta a influenţat consumul, principalul sprijin al avansului PIB-ului în primul trimestru. Ei remarcă „surpriza pozitivă“ †adusă de România cu creşterea ei economică. Totuşi, spun analiştii, în luna martie exporturile şi importurile au început să se contracte, creşterea salariilor a încetinit şi ar putea ajunge în teritoriul negativ. Au scăzut, de asemenea, vânzările de retail şi producţia industrială.

Bloomberg preconizează că statele est-europene se îndreaptă spre cea mai severă recesiune de după căderea comunismului.

Economia întregii Uniuni Europene a scăzut în primul trimestru cu -3,3% în raport cu trimestrul anterior.

 
AFACERI DE LA ZERO