Creşterea economică record de 8,8% din trimestrul III se bazează şi pe producţiile bogate de grâu, rapiţă şi floarea-soarelui din acest an agricol, în contextul în care anul acesta preţurile de valorificare ale cerealelor şi ale oleaginoaselor au fost mai mari, un argument care i-a determinat pe o parte din fermieri să îşi vândă producţiile la recoltare.
În 2017, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a anunţat producţii record de grâu, secară şi triticale, rapiţă, mazăre şi floarea-soarelui.
„Bineînţeles că şi agricultura a avut o contribuţie la creşterea economică de 8,8% din trimestrul III. Fără agricultură nu faci nimic. Anul acesta am avut recolte mai bogate şi preţuri mai bune la grâu şi rapiţă, deci a existat tentaţia de a vinde mai mult la recoltare“, a declarat pentru ZF Alexandru Gheorghe, proprietarul Somalex, care cultivă cereale şi oleaginoase pe o suprafaţa de 3.300 de hecatre în Călăraşi şi Ialomiţa.
Toma Dinu, decanul Facultăţii de Management Agricol din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, spune că o bună parte din producţia de grâu şi rapiţă s-a vândut deja, însă cu toate acestea agricultura are o pondere de maximum 1-2% la creşterea economică de 8,8% din trimestrul trei, o creştere pe care o pune pe seama serviciilor şi a altor sectoare.
„Agricultorii şi-au depăşit şi anul acesta norma. Am avut producţii mari şi la grâu, la rapiţă, la floarea-soarelui. Grâul deja s-a epuizat, rapiţa s-a vândut în primele luni după recoltare în proporţie de 70%. Agricultura a pus umărul la această creştere cu maximum 1-2% prin exporturile de grâu, rapiţă, floarea-soarelui. Ponderea mare a creşterii economice cred însă că se datorează serviciilor şi altor sectoare“, a declarat pentru ZF Toma Dinu.
Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, consideră că „surpriza“ în ceea ce priveşte formarea PIB pe sectoare va veni din partea agriculturii şi a comerţului.
„Deocamdată nu aveam detalii cu privirea la performanţele sectoarelor economice. Cifra foarte mare pe care am văzut-o nu poate fi explicată decât printr-o producţie agricolă foarte mare şi o creştere foarte mare a sectorului de comerţ, care este alimentat de o creştere a consumului. Cel mai probabil surpriza pe partea de formarea a PIB va apărea printr-o creştere foarte puternică a agriculturii şi a comerţului“, a spus economistul-şef al Raiffeisen Bank.
Traderul de cereale Sergiu Gorban din Arad, proprietarul Transylvania Invest, spune că, deşi agricultura are o contribuţie semnificativă la creşterea economică de 8,8% din trimestrul III, această creştere se bazează mai mult pe industrie.
În partea de vest a ţării producătorii de cereale şi oleaginoase şi-au stocat cea mai mare parte a producţiei de grâu şi porumb şi au vând producţiile de floarea-soarelui şi de rapiţă, producţii care sunt mai scumpe şi mai greu de depozitat, potrivit acestuia.
„Agrobusinessul a crescut şi anul acesta faţă de anul trecut, iar potenţialul său este mult mai mare. Şi agricultura are un rol impotant, dar creşterea economică din T3 cred că se datorează în mare parte industriei“, a spus el.
Valoarea totală a ramurii agricole a fost de 15,4 mld. euro în 2016.
Anul trecut România a ocupat locul întâi în UE la producţia de floarea-soarelui, locul doi la producţia de porumb, după Franţa, şi locul cinci la grâu, potrivit datelor Institutului Naţional de Satistică.
