UE ar trebui să acorde o atenţie sporită creării de condiţii concurenţiale echitabile pentru companii, care să ducă la scăderea preţurilor.
Dacă v-aţi întrebat vreodată de ce preţurile la bere variază atât de mult în Europa, decizia recentă a Comisiei Europene de a amenda Anheuser-Busch InBev oferă un răspuns important, scrie Leonid Bershidsky, editorialist la Bloomberg.
Compania, cel mai mare producător de bere la nivel mondial, trebuie să plătească 200 milioane de euro pentru abuz de poziţie dominantă pe piaţă. Decizia nu soluţionează însă o problemă majoră a pieţei unice europene: incapacitatea acesteia de a asigura convergenţa preţurilor, în opinia lui Bershidsky. Cazul AB InBev, pe care comisia a început să-l analizeze în 2016, este relativ simplu. În Belgia, berea Jupiler a companiei reprezintă aproximativ 40% din vânzările totale de bere după volum. AB InBev a putut cere un preţ mai mare acolo decât în Olanda, unde piaţa berii este mai competitivă. Pentru a împiedica retailerii belgieni să achiziţioneze Jupiler din Olanda, AB InBev a recurs la reglementările UE privind siguranţa alimentelor, care cer ca orice etichetare obligatorie să fie uşor înţeleasă de consumatorii ţării unde alimentele sunt comercializate.
Compania a eliminat versiunea franceză a informaţiilor obligatorii de pe sticlele Jupiler vândute consumatorilor olandezi, limitând în acelaşi timp volumele de bere vândute furnizorilor olandezi. Cu siguranţă există şi alte companii cu comportamente similare în Europa, dar UE pur şi simplu nu a reuşit să le prindă cu mâţa-n sac, scrie editorialistul Bloomberg.
Există trei motive evidente pentru care preţurile la bere pot diferi la nivelul ţărilor europene. Unul este legat de faptul că regimurile fiscale nu sunt uniforme. Însă şi preţurile brute pot diferi foarte mult. Cercetătorii pun diferenţele de preţuri la alimente pe seama obiceiurilor de consum şi nivelurilor de avuţie a ţărilor.
Aceşti doi factori oferă însă doar jumătate din explicaţie. Restul are legătură cu influenţe dificil de analizat, cum ar fi condiţiile de competiţie care permit sau nu marilor producători de bere să decidă preţurile, cum a fost cazul AB InBev. Chiar şi pe un continent fără graniţe interne, ceea ce teoretic ar trebui să fie o piaţă perfect competitivă adesea nu este, după cum o demonstrează acest caz, scrie Leonid Bershidsky.
Într-un raport recent, Alexandra Halka şi Agnieszka Leszczynska-Paczesna de la banca centrală poloneză arată că convergenţa preţurilor din UE, evidentă înaintea crizei financiare mondiale, a încetat să mai existe în 2009. Raportul pune acest fapt în parte pe seama protecţiilor locale instituite după criză. Însă absenţa convergenţei preţurilor este de asemenea un semn al problemelor pe care UE le are în a elimina altţi factori perturbatori, printre care puterea retailerilor şi celor mai mari producători pe pieţe, scrie editorialistul Bloomberg.
UE ar trebui să acorde o atenţie sporită creării de condiţii concurenţiale echitabile pentru companii, care să ducă la scăderea preţurilor.
