În 2001, când Carrefour deschidea primul magazin pe piaţa locală, fraţii Pavăl făceau trecerea de la un magazin de mici dimensiuni într-un spaţiu închiriat în Bacău la comerţul cu mobilă şi ulterior la magazine mari. Din 2002 au început să pună bazele reţelei de magazine de bricolaj Dedeman
În 2008, Carrefour atingea pragul de un miliard de euro afaceri pe piaţa locală, în timp ce Dedeman, compania deţinută de fraţii Pavăl, raporta afaceri de 250 mil. euro. Au ajuns însă umăr la umăr în 2024 în comerţ, când francezii au raportat afaceri de 12,5 mld. lei (2,5 mld. euro) pe piaţa locală iar Dedeman 12,3 mld. lei (2,4 mld.euro).
Francezii de la Carrefour, care au anunţat că îşi vând operaţiunile din România către Paval Holding, vehiculul de investiţii al familiei Pavăl, proprietarii Dedeman, deschideau în 2001 primul hipermarket la Bucureşti, în Militari, şi o dată cu acesta drumul comerţului modern pe piaţa locală. Altfel spus, intrarea lor în Româna marca o nouă etapă în comerţ, în care clientul se puteaa plimba printre rafturile cu sute de produse diferite. În primul deceniu de activitate pe piaţa locală, vânzările cumulate ale francezilor pe hipermarketuri se ridicau la 5,3 mld.euro.
Al doilea magazin inaugurat de Carrefour - Orhideea, în zona Grozăveşti, a marcat o altă premieră, un hipermarket situat foarte aproape de centrul oraşului. A urmat o extindere precaută, cu unu - două magazine pe an, dar asta până în momentul în care competiţia a început să se accentueze.
Pe piaţa deschisă de Carrefour au intrat ulterior alţi francezi, Cora şi Auchan, dar şi nemţii de la Real la acea vreme. Competiţia i-a determinat pe francezi să accelereze şi să deschidă în 2008 zece magazine, după investiţii estimate de ZF la peste 300 mil. euro. Era anul în care piaţa bunurilor de larg consum dobora toate recordurile de creştere din anii precedenţi. Era însă şianul în care în SUA cădea Lehman Brothers, iar lumea se pregătea de una dintre cele mai ascuţite recesiuni.
Pentru Carrefour 2008 a fost ultimul an de creştere accelerată. Următorii doi ani francezii au continuat să deschidă, într-un ritm mai lent, un magazin pe an, însă vânzările au rămas la un nivel similar celui din 2008. Cu o reţea de 21 de magazine, Carrefour atingea în 2008 pragul de un miliard de euro.
În prezent, Carrefour România operează o reţea multi-format de 478 de unităţi comerciale, incluzând 55 de hipermarketuri, 191 de supermarketuri, 202 magazine de proximitate şi 30 de magazine de tip discount, şi a înregistrat vânzări brute (TTC) de aproximativ 3,2 miliarde de euro în 2024 şi estimat 2025, reprezentând circa 3,5% din vânzările totale ale Grupului.
Pe de altă parte, fraţii Pavăl din Bacău, cei mai puternici antreprenori din retailul de bricolaj, au dezvoltat reţeaua Dedeman mizând pe strategii diferite de cele ale retailerilor internaţionali. Ei au mers doar pe achiziţii de terenuri şi au pornit din Moldova, regiune pe care reţelele străine mai mult au evitat-o din cauza puterii de cumpărare reduse a locuitorilor. În plus, au dezvoltat o reţea de magazine cu preţuri mai mici decât media pieţei, strategie cu rezultate şi mai bune în criză.
Cu toate acestea, Dedeman şi-a dezvoltat afacerile până la un nivel similar retailerilor Praktiker şi Bricostore, care în 2007 erau cei mai mari jucători din piaţă şi care au mizat puternic pe Capitală încă de la intrarea în România. În 2008, compania deţinută de fraţii Pavăl raporta afaceri de 250 mil. euro, ceea ce o plasa pe locul al doilea în clasamentul operatorilor de magazine de bricolaj, după germanii de la Praktiker.
În 2009, reţeaua, care ajunsese la 14 magazine şi aproximativ 3.000 de angajaţi, şi-a făcut intrarea în Bucureşti.
Fraţii Pavăl au pornit de la zero în primii ani după revoluţie şi au avut nevoie de zece ani pentru a ajunge la formatul actual al reţelei Dedeman - magazine cu o suprafaţă medie de vânzare de 8.000 de metri pătraţi şi mii de articole listate.
Dragoş Pavăl a fost primul din cei doi fraţi care a intrat în afaceri, în anul 1992, când a deschis un magazin de 16 metri pătraţi într-un spaţiu închiriat într-un cartier din Bacău, cu o investiţie minimă. Afacerile au fost dezvoltate pas cu pas. Zece ani a durat dezvoltareaa afacerii de la un magazin de mici dimensiuni la un format de magazin de 4.000 de metri pătraţi, pentru că am pornit de la zero. În primii ani transporta marfă din en gros-urile din Bucureşti cu o Dacia Break.
După absolvirea Facultăţii de Matematică şi Informatică din Iaşi, în 1991 Dragoş Pavăl s-a angajat că informatician la o firma de stat din Bacău, Metatex.
Fiind angajat al centrului de calcul al firmei, el a avut acces la informaţiile contabile ale reţelei de magazine de mobilă operate la acea dată de compania de stat Metatex, astfel a putut înţelege modelul de business în comerţ.
Doi ani mai târziu, imediat după absolvirea Facultăţii de Matematică din Iaşi, i s-a alăturat şi fratele sau, Adrian Pavăl, al doilea acţionar al grupului. Ei au dezvoltat împreună grupul Dedeman că o afacere de familie, în care sunt implicaţi şi alţi membri ai familiei.
În primii ani i-a ajutat foarte mult explozia consumului adusă de liberalizarea pieţei după căderea regimului comunist.
O altă oportunitate pentru proprietarii Dedeman a fost privatizarea firmelor de stat. La aproximativ un an după deschiderea primului magazin, Dragoş Pavăl a cumpărat un magazin de mobilă de circa 300 mp de la firma de stat la care încă lucra cu normă redusă.
Intrarea în comerţul cu mobilă, în 1993, a fost un pas important înainte.
În următorii ani, proprietarii Dedeman au participat la mai multe licitaţii organizate de firme de stat, pentru dezvoltarea reţelei de magazine. După preluare, unităţile erau redenumite Dedeman, brand sub care fraţii Pavăl au dezvoltat din 2002 o reţea de magazine de bricolaj care se lupta cu cei mai mari retaileri europeni de profil.
Dragoş şi Adrian Pavăl au mers încă de la început pe strategia achiziţionării spaţiilor comerciale în care operează. Între 1994-2000 au cumpărat aproximativ 12 spaţii comerciale în Bacău şi alte oraşe învecinate. Au preferat să ia credite la bancă decât să plătească chirie, pentru că la acea vreme inflaţia era chiar şi peste rată dobânzii.
În acest interval, proprietarii Dedeman au făcut trecerea de la comerţul cu mobilă la cel cu produse pentru amenajări interioare.
Ieşirile în străînătate le-au dat ocazia să vadă şi alte forme de comerţ, mult mai dezvoltate. În Austria au văzut primul magazin mare de bricolaj, în anul 1995.
Intrarea băncilor străine în România a fost o altă oportunitate pentru dezvoltarea reţelei, primul credit mare, care a impulsionat dezvoltarea retailerului, fiind dat de ABN Amro.
Împrumutul de la ABN Amro i-a ajutat pe fraţii Pavăl să între pe un format mai mare de magazine, creditul fiind utilizat pentru deschiderea unei unităţi cu o suprafaţă de vânzare de 4.000 mp la Suceava în anul 2002.
În acelaşi an şi-au făcut intrarea pe piaţă reţelele Praktiker (Germania) şi Bricostore (Franţa), care au atacat la început Capitală, oraşul cu cel mai mare potenţial de dezvoltare.
Ulterior, fraţii Pavăl au extins reţeaua în zona Moldovei şi au atacat şi zona de sud a ţării, renunţând la magazinele mai mici deschise până în 2002, pe care le-au închiriat unor firme din alte domenii de activitate.
După expansiunea accelerată, la finalul anului trecut, Dedeman opera 65 de magazine fizice şi un magazin online, cinci centre logistice şi un parc auto propriu, cu o cifră de afaceri de 2,65 miliarde de euro şi peste 13.500 de angajaţi.
