Românii cheltuie cel mai mult din Europa pe alimente şi băuturi non-alcoolice: circa 26,4% din cheltuielile totale de consum, faţă de 14,8% media europeană, arată datele Eurostat. @ În România, potrivit Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, peste 2 milioane de tone de alimente sunt aruncate la gunoi anual.
Risipa alimentară este prezentă, în momentul de faţă, atât în gospodăriile oamenilor, cât şi la nivelul retailului sau al businessurilor din HoReCa şi este o problemă ce trebuie tratată cu responsabilitate şi prudenţă de fiecare cetăţean în parte, de la fermier sau producător, până la comerciant şi consumator final.
Dorin Cojocaru, preşedinte al Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui, susţine că oamenii trebuie să privească cu mai multă atenţie în coşul de cumpărături atunci când se aprovizionează şi este de părere că această risipă alimentară nu va înceta decât în momentul în care pierderile se vor simţi şi la nivelul bugetului fiecărui consumator în parte.
„Noi vorbim foarte mult despre produsul final, de pe raft, dar pe lanţ, de la furcă la furculiţă sau de la fermă la farfurie, apar foarte multe pierderi ale produsului alimentar. Un factor ar putea fi indolenţa sau lipsa respectului faţă de proceduri. Până când românul nu va simţi la propriul buzunar că va pierde bani prin această risipă alimentară şi până când nu se va uita mult mai atent în coşul de cumpărărturi şi mult mai responsabil în frigider, nu va înţelege. Cel mai important este să devenim responsabili. Fără responsabilitate nu poţi face nimic. Vrem produse româneşti mai ieftine? Reduceţi pierderile şi neconformităţile din flux. Vine criza alimentară? Nu, vine criza portofelului. Risipa alimentară o să se diminueze atunci când o să ne usture buzunarul”, a spus acesta în cadrul unei conferinţe de presă organizate de Asociaţia Green Revolution
În luna aprilie, preţurile la produsele alimentare au înregstrat creşteri între 11% şi 41%, acest lucru punând o presiune suplimentară pe bugetul populaţiei care va fi nevoită să plătească şi mai mult pentru mâncare.
Potrivit Eurostat, românii cheltuie pe alimente şi băuturi non-alcoolice cel mai mult din Europa. Gospodăriile din Româna au alocat 26,4% din cheltuielile totale de consum pentru alimente şi băuturi non-alcoolice. Media europeană este de 14,8%.
În situaţia de faţă, în contextul crizei financiare şi al crizei geopolitice, risipa alimentară trebuie gestionată şi mai atent, crede Dorin Cojocaru.
„Dacă vom corecta risipa alimentară, o să avem produse alimentare şi mai ieftine pentru că volumul şi oferta cresc. Reducând pierderile, cresc randamentele. Reducând neconformităţile, scad costurile. Împreună putem găsi cele mai bune soluţii ca noi, ca popor, să nu suferim la viitoarea criză alimentară. Trebuie să ne corectăm aceste defecte pe care le tragem după noi din ultimii 50 de ani”, a mai spus preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui.
Ionuţ Nica, şef în cadrul serviciului Industria Alimentară şi Produse Tradiţionale de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), prezent de altfel la conferinţă, a spus că, în viitor, este luată în calcul îmbunătăţirea legii risipei alimentare pentru a stârni un interes cât mai mare din partea tuturor actorilor de pe lanţul de producţie.
Potrivit acestuia, MADR caută soluţii prin care să eficientizeze funcţionarea în interiorul lanţului alimentar, astfel încât risipa alimentară să nu se mai producă.
„Dacă un anume sector – spre exemplu, cel al industrializării produselor - nu este foarte bine dezvoltat, încercăm să facem în aşa fel încât acele produse să ajungă direct la consumator, prin conceptul de lanţ alimentar scurt. Avem de gând să punem în contact direct producătorul agricol cu consumatorul pentru a evita producerea de risipă pe zona de producţie”, a detaliat el.
Deşi reducerea şi combaterea risipei de alimente ar putea fi una dintre acţiunile majore cuprinse în mixul de măsuri luate pentru evitarea unei crize de alimente, aceasta este implementată, în majoritatea cazurilor, de marile lanţuri comerciale pentru a respecta normele legislaţiei.
Însă această legislaţie nu se adresează tocmai segmentului care produce cea mai mare risipă alimentară. Astfel, se pune în discuţie cât de eficientă este aceasta în atingerea obiectivelor de reducere a risipei alimentare.
Potrivit statisticilor, cel mai mare procent al risipei alimentare se produce în gospodării (49%), urmate de industria alimentară cu 37%, retail cu 7%, alimentaţia publică 5% şi sectorul agricol 2%.
În România, potrivit Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, peste 2 milioane de tone de alimente sunt aruncate la gunoi anual, deşi o mare parte dintre acestea ar putea fi consumate.
