♦ „Reducerea deficitului e o cursă lungă, de 10-15 ani, nu e un sprint. Statul are deficit de expertiză, pe care mediul privat o are, dar în ultimii ani am găsit mai multe uşi deschise la Bruxelles decât la Bucureşti“ ♦ În ceea ce priveşte modelele de bune practică, specialiştii spun că România se poate inspira de la Polonia pentru cooperativele de vaci de lapte, din Belgia, Polonia şi Austria pentru cartofi, iar din Polonia şi Spania pentru carnea de pasăre. Ei consideră că ar trebui să ne inspirăm din mai multe ţări, nu doar dintr-una singură.
România este o ţară cu potenţial agricol uriaş, dar cu rezultate slabe. Importăm tot mai multă mâncare şi mai scumpă, deşi avem pământ dublu faţă de media statelor europene, de 0,44 hectare de teren agricol pe cap de locuitor.
În timp ce Olanda, Spania sau Polonia au devenit adevărate „campioane“ ale producţiei agroalimentare în Uniunea Europeană, iar Belgia, Ungaria şi Olanda au o productivitate mai mare decât noi cu mai puţină suprafaţă, România continuă să exporte cereale, animale vii şi produse din tutun şi să importe carne, legume, fructe şi produse procesate din cereale, alimentele de bază din farfuriile românilor. Astfel, deficitul comercial agroalimentar al României a ajuns în 2024 la 3,3 miliarde de euro, de cinci ori mai mare decât în urmă cu un deceniu, iar reducerea lui va dura cel puţin încă un deceniu, potrivit studiului „Analiza cu privire la valoarea adăugată şi contribuţia a trei sectoare strategice la economia naţională – producţia agricolă primară, procesarea alimentară şi distribuţia şi comercializarea agroalimentară“, realizat de Deloitte România pentru Confederaţia Patronală Concordia, care reprezintă 3.900 de compani din 20 de industrii, cu 450.000 de angajaţi, care fac 30% din PIB.
