SERVE, una dintre primele crame private din România, înfiinţată în 1993 de către contele francez de origine corsicană Guy Tyrel de Poix, soţia acestuia, Mihaela Tyrel de Poix, şi de un alt partener, este la vânzare, spun sursele ZF. Astăzi, businessul este deţinut de compania Societe Internationale du Domaine Peraldi din Franţa, arată datele publice. În spatele ei se află însă Mihaela Tyrel de Poix şi moştenitorii lui Guy Tyrel de Poix, care s-a stins din viaţă acum mai mulţi ani, potrivit datelor Ziarului Finaciar. Acţionarii vor acum să vândă.
De partea cealaltă a mesei, de partea cumpărătorului, s-ar afla producătorul de vin Purcari, arată aceleaşi surse. Purcari se uită la SERVE în enetualitatea unei achiziţii pentru a-şi consolida poziţia pe o piaţă a vinului foarte fragmentată.
Până la momentul publicării acestei ştiri, niciuna dintre părţi nu a răspuns solicitării ZF privind aceste discuţii.
Negocierile au loc în contextul în care la SERVE a avut loc transferul între generaţii - Silviana Petre-Badea a preluat funcţia de director general al producătorului de vinuri la începutul lui 2024. Ea a preluat responsabilitatea conducerii businessului de la mama sa, Mihaela Tyrel de Poix, co-fondator al primei crame private din România.
Într-un interviu acordat anterior ZF, Mihaela Tyrel de Poix povestea cum a început totul.
Inginer de profesie, ea a lucrat până în 1993 în domeniul consultanţei pentru investitori străini, pentru ca în 1993 să devină co-fondator al SERVE, alături de soţul său, contele francez de origine corsicană Guy Tyrel de Poix, şi de un alt partener. Aceasta a fost prima investiţie privată din industria locală a vinului, un an mai târziu antreprenorii punând pe piaţă primul brand de vin „capitalist”, „Vinul Cavalerului”.
La momentul acela, contele Guy Tyrel de Poix era deja producător de vinuri şi deţinea 50 de hectare de vie în Corsica, pe domeniul Peraldi.
Stomatolog de meserie şi provenind dintr-o familie cu istorie veche în producerea vinurilor, Guy de Poix a ajuns în România din întâmplare, iar aici a descoperit potenţialul Dealului Mare, una dintre principalele regiuni viticole ale ţării. Contele nu s-a oprit asupra unor ţări din „lumea nouă“ a vinului precum Chile, Australia sau Noua Zeelandă, ci a fost impresionat de Feteasca Neagră de Dealu Mare făcută de un oenolog tânăr într-o cramă utilată şi dotată la nivelul anilor 1950.
A început apoi achiziţia de viţă de vie şi producţia de vin.
Astăzi, crama SERVE are o istorie de peste trei decenii, 60 de hectare în Dealu Neagru, având plantate soiuri de struguri albi şi negri româneşti şi internaţionale. Businessul produce anual în jur de 600.000 de sticle, conform celor mai recente date ZF. Multe din vinurile cramei merg în HoReCa şi în magazine specializate, însă businessul a lansat branduri speciale pentru retail şi trimite circa 20% din producţie la export.
Compania Serve Ceptura care operează businessul a raportat vânzări de aproape 12 mil. lei anul trecut, plus 15%, dar şi pierderi de 2,2 mil. lei versus un profit de 168.000 de lei în 2023. Şi în 2020, 2021 şi 2022 firma a fost pe minus.
Pe de altă parte, Purcari operează peste 2.000 de hectare cu viţă-de-vie atât în România, cât şi dicolo de Prut şi în Bulgaria.
Grupul are şi şapte unităţi de producţie, conform raportului anual pe 2024. Dintre acestea din urmă, şase sunt crame ce produc vin din strugurii proprii, dar şi din struguri cumpăraţi de la terţi, iar una realizează brandy. Grupul, ce este activ pe toate segmentele pieţei de vin, cu branduri precum Purcari, Ceptura şi Bostavan, vinde în circa 40 de ţări, având în 2024 venituri de 382 mil. lei (75 mil. euro), plus 3%. Compania s-a dezoltat atât direct, cât şi prin achiziţii.
În 2025, grupul polonez Maspex, activ pe piaţa de bunuri de larg consum alimentare şi de băuturi, prin intermediul subsidiarei din România, a preluat pachetul majoritar de acţiuni din cadrul Purcari, unul dintre cei mai importanţi actori din industria locală de vin. Trazacţia anunţată în luna mai a primit deja acordul Consiliului Concurenţei. Astfel, în urma unei tranzacţii de circa 600 mil. lei (120 mil. euro), polonezii controlează 75% din Purcari.
