România, cel mai mare exportator de ovine vii din Uniunea Europeană până de curând, ar putea relua exporturile în luna octombrie, în cel mai optimist scenariu, potrivit lui Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii, care a făcut această declaraţie într-o conferinţă de presă. România a primit interdiţia de a mai exporta ovine vii şi carcase către orice ţară, fie membră a UE sau din afara blocului comunitar, până la 31 decembrie 2026, din cauza pestei micilor rumegătoare şi a variolei ovinelor.
„Dacă iau în calcul vaccinarea ovinelor şi modificarea regulamentului european, care a fost posibilă şi pentru alt stat membru, nu este imposibil să reluăm exporturile, dar durează în jur de trei luni. Dacă ne mişcăm foarte repede, în octombrie-noiembrie putem să avem un orizont. Dacă implementăm noul sistem de trasabilitate şi de identificare a animalelor, tot în câteva luni, putem demonstra Comisiei Europene că România îndeplineşte toate condiţiile necesare să reia exportul. Mai întăi, să ne asigurăm că noi facem ceea ce trebuie, să ne uităm în ograda noastră şi să rezolvăm problema”, a spus Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii.
În România, exportul de animale vii, în special de ovine, este principala sursă de venit pentru crescătorii români, mai ales că suntem al doilea cel mai mare crescător de ovine din Uniunea Europeană, cu un efectiv de 10,75 milioane de capete în 2025. Exportul de animale vii către statele membre ale Uniunii Europene este interzis până la 31 decembrie 2026, după ce măsura, iniţial valabilă din 2024 până la 31 iulie 2026, dar numai în cadrul UE, a fost prelungită. În plus, restricţiile au fost extinse şi pentru exporturile către ţări din afara Uniunii Europene.
Exporturile de ovine vii au fost de 250 milioane euro în 2025, conform datelor de la INS. Iar datele din primele patru luni din 2026 arată exporturi de 121 milioane euro şi 27.000 de tone de carne, calculată în animale vii.
În acest sector, Barna a spus că România trebuie să gândească un plan comun, asumat de toţi cei implicaţi: ANSVSA, direcţiile sanitar-veterinare, medicii veterinari, Colegiul Medicilor Veterinari, fermierii şi Ministerul Agriculturii. „După ce vom avea acest plan şi vom începe implementarea lui vom putea merge în faţa Comisiei Europene şi să spunem: acesta este planul României, iar în următoarele săptămâni şi luni vom pune în aplicare toate măsurile necesare pentru un sistem modern de identificare şi trasabilitate a animalelor.”
Ministrul a subliniat că implementarea măsurilor va necesita şi resurse financiare mari. El a precizat că a transmis acest mesaj atât premierului Ilie Bolojan, cât şi ministrului finanţelor, Alexandru Nazare. „Indiferent care este situaţia bugetară, pentru a ieşi din această situaţie critică din agricultură o să avem nevoie de bani. Va costa, dar se poate.”
Barna a spus că acum avem un proiect de lege pentru combaterea pestei porcine africane, care a trecut de Comisia de agricultură, iar acest lucru poate fi replicat şi în sectorul ovinelor. „Vom veni cu un proiect de lege similar şi pentru combaterea pestei micilor rumegătoare, un proiect de lege care să răspundă solicitărilor Comisiei Europene, adresate ANSVSA şi României, în general, de a veni cu un plan credibil, aplicabil şi sigur pentru a limita şi a eradica această boală, pesta micilor rumegătoare. În această situaţie este şi problema variolei”, a menţionat el.
Aceasta a adăugat că 11 state membre ale Uniunii Europene au deja aprobate cadre legislative similare, iar alte două sunt în curs de aprobare la Comisia Europeană, ceea ce înseamnă că aproape jumătate dintre statele membre au adoptat măsuri de sprijin pentru fermieri, iar România trebuie să acţioneze la fel de rapid, deoarece fermierii nu mai pot aştepta, indiferent de contextul politic sau de existenţa unui guvern cu puteri depline.
„Calculăm inclusiv impactul bugetar pentru un nou program de reducere a riscului de transmitere, pe termen lung, a pestei micilor rumegătoare. E un program necesar, pentru că boala înseamnă restricţionarea mişcării animalelor. Sectorul de ovine trebuie să intre pe un alt făgaş, sigur, cu o trasabilitate credibilă, cu o eficienţă de aproape 100%. Desigur, riscul nu poate fi eliminat 100% niciodată, dar poate fi redus pentru a convinge Comisia Europeană că suntem, în continuare, o ţară care are dreptul şi posibilitatea să exporte animale şi carcase”, a mai spus Barna.
Ministrul a afirmat că astăzi a avut şi o întâlnire cu mai multe asociaţii de crescători de ovine şi că pentru implementarea măsurilor va fi nevoie de modificarea unor acte normative şi legi. El a precizat că specialiştii din cadrul ANSVSA vor trebui să stabilească procedurile tehnice privind identificarea animalelor, trasabilitatea şi circuitul acestora, împreună medicii veterinari şi experţii din domeniu.
Întrebat dacă îl va demite pe preşedintele ANSVSA, Alexandru Bociu, în contextul criticilor venite din partea Comisiei Europene privind credibilitatea sistemului sanitar-veterinar din România, ministrul a spus că nu l-a numit şi nici nu îl va demite, precizând că schimbarea unei singure persoane nu va rezolva problemele sistemului. Prioritatea este rezolvarea situaţiei, a subliniat el.
„Fermierii care au venit astăzi la întâlnire au căutat soluţii. Au spus: vrem să avem perspectiva ieşirii din această situaţie critică şi, desigur, la întâlnirea următoare discutăm şi despre bani, şi despre pierderi. Este un lucru de apreciat şi de lăudat. Fermierii astăzi au cerut soluţii, nu au cerut bani. Nici noi nu vrem să mergem la Comisia Europeană prima dată cu mâna întinsă: daţi-ne nişte bani ca să acoperim pierderile. Noi vrem să mergem cu soluţii reale şi în următoarele săptămâni noi vom lucra şi pentru compensarea pierderilor”, a mai spus ministrul interimar al Agriculturii.
