Retail&Agrobusiness

Femeile, cu cardul, bărbaţii, cu cash-ul. Ce magazine preferă româncele şi ce achiziţionează când ies la cumpărături

Femeile, cu cardul, bărbaţii, cu cash-ul. Ce magazine...

Autor: Cristina Cuncea

05.12.2014, 11:25 460

Studiul a fost structurat pe etapele paşilor de cumpărare a cinci tipuri de produse şi patru tipuri de servicii din care au fost extrase datele relevante pentru modalitatea de plată şi experienţa post-cumpărare.

În funcţie de categoria produselor, femeile preferă ca modalitate de plată card-ul pentru electronice şi electrocasnice (39%), automobile (30%) şi îmbrăcăminte. În funcţie de categoria serviciilor, femeile plătesc cu cardul pentru împrumuturile bancare (35%), asigurări (33%) şi servicii medicale (22%).

În cazul bărbaţilor, pentru categoria produselor analizate, în topul preferinţelor pentru plata cu cardul sunt electronicele şi electrocasnicele (30%), îmbrăcăminte (29%) şi produse alimentare (26%). În funcţie de categoria serviciilor, bărbaţii plătesc cel mai mult cu cardul pentru împrumuturi bancare (33%), asigurări (25%) şi telefonie mobilă/servicii internet (21%).

Banii lichizi sunt utilizaţi de femei mai ales pentru plata produselor alimentare (69%), îmbrăcăminte (68%) şi electronice şi electrocasnice (52%). În funcţie de categoria serviciilor, femeile plătesc cash pentru serviciile medicale (73%), telefonia mobilă/serviciile de internet (57%) şi poliţele de asigurare (55%).

Bărbaţii achită cash pentru produsele alimentare (69%), îmbrăcăminte (67%) şi electronice şi electrocasnice (64%). În funcţie de categoria serviciilor, bărbaţii plătesc cash pentru servicii medicale (79%), telefonie mobilă/servicii de internet (75%) şi asigurări (63%).

În ce priveşte achiziţionarea serviciilor, femeile preferă ca modalitate de cumpărare 79% în magazin, 7% online şi 14% ambele, în timp ce bărbaţii preferă ca modalitate de cumpărare 70% în magazin, 8% online şi 22% ambele.

Cumpărarea produselor este preferată de femei în proporţie de 68% în magazin, 6% online şi 22% ambele. Bărbaţii optează pentru modalitatea de cumpărare în magazin în proporţie de 63%, online 7% şi ambele 30%.

Atât femeile (85%) cât şi bărbaţii (82%) preferă să facă împrumuturi bancare în sucursală. Femeile preferă să cumpere produse alimentare (87%) în magazin şi asigurări (81%) în agenţie, în timp ce bărbaţii preferă şi ei să cumpere serviciile medicale (77%) şi automobile (76%) de la sursă.

Deşi mici ca pondere, valorile înregistrate la cumpărarea în mediul online pentru principalele categorii de produse/servicii sunt telefonia mobilă/servicii internet -13% femei şi 20% bărbaţi, electronice şi electrocasnice - 7% femei şi 10% bărbaţi.

În plus, femeile sunt dispuse în proporţie mai mare să plătească în plus pentru disponibilitatea imedaită a produselor (21%), iar 15% pentru caracteristici inovatoare în timp ce 19% dintre bărbaţi ar plăti în plus pentru disponibilitate imediată, iar 18% pentru caracteristici inovatoare.

În ceea ce priveşte categoria serviciilor, 34% dintre femei sunt dispuse să plătească în plus pentru disponibilitate imediată iar 18% pentru servicii premium, în timp ce 27% dintre bărbaţi sunt dispuşi să plătească în plus pentru disponibilitate imediată, iar 17% pentru servicii premium şi 16% pentru personalizare.

Caracteristica principală în funcţie de categoriile de produse/servicii analizate pentru care sunt dispuse femeile să plătească în plus este disponibilitatea imediată pentru serviciile medicale 43%, împrumuturi bancare 36%, comparativ cu bărbaţii care sunt dispuşi să plătească în plus pentru disponibilitatea imediată la achiziţia de servicii medicale 33% şi 27% pentru împrumuturi bancare şi asigurări.

"Dacă femeile sunt mai deschise la modalitate de plată cu cardul atât pentru produse cât şi pentru servicii, bărbaţii preferă mai degrabă cash-ul. Pe de alta parte, cu toate că în România, plata cu cardul înregistrează valori scăzute comparativ cu zona Euro, valorile arată o tendinţă de creştere a felului în care sunt operate plăţile cu cardul", apreciază autorii studiului.

Studiul a fost realizat în perioada 31 martie - 5 mai, pe un eşantion de 280 de persoane, cu vârsta între 20 şi 35 de ani.