România importă mai mult de jumătate din legumele pe care le consumă, iar în 2025 a plătit pentru ele 820 de milioane de euro, cu 200% mai mult decât acum zece ani, pe de o parte din cauza creşterii preţurilor, iar pe de altă parte a scăderii suprafeţelor cultivate. De ce au renunţat fermierii locali să mai pună roşii, ardei, castraveţi sau cartofi? Nu erau competitivi în raport cu fermierii francezi, olandezi sau spanioli şi nici chiar cu americanii, spune Arnaud Perrein, care deţine ferma Sopema din Ialomiţa şi a investit în producţia de cartofi, dar şi cartofi dulci, iar după ce a pus la bătaie milioane de euro a tras cortina.
„Sunt producător de grâu, orz, rapiţă, soia, floarea-soarelui şi porumb, toate irigate (circa 3.000 ha - n. red.). Am făcut şi cartofi, şi cartofi dulci. Când am investit în cartofi, ideea din start era: am potenţial agricol, am irigaţii, am teren cu parcele mari, nu am cum să fiu mai slab decât francezul, care are parcele mici, este la 2.500 km distanţă şi are costuri logistice. Totuşi, am fost mai slab, pentru că nu suntem organizaţi, nu avem specialişti. Am avut probleme cu viermele sârmă, nu a fost nimeni să mă ajute, pentru că nu avem un institut tehnic, nu am ştiut ce soi de cartofi să aleg pentru terenul meu, cum să recoltez, cum să stochez, cum să vând şi, încet-încet, abia echilibram cheltuielile cu veniturile şi m-am oprit“, a spus Arnaud Perrein, prezent la conferinţa „ZF/BT Agricultura în 2026: provocare, adaptare, oportunităţi“, organizată la Constanţa.
