♦ „O fermă digitalizată câştigă din economii. Un aspect cheie ca tehnologia să fie implementată este acela de a avea chief technology officer.“
În ultimul deceniu, fermierii români, care lucrează de la 50 de hectare până la câteva mii sau zeci de mii de hectare, au cumpărat din bani proprii sau fonduri europene senzori care să măsoare necesarul de apă din sol, drone care să pulverizeze fungicide sau erbicide ori roboţi care să le mulgă vacile pentru a-şi eficientiza procesele în fermă şi a-şi creşte profitabilitatea. Însă o parte dintre ei s-au lovit de lipsa personalului calificat în acest sens, astfel că potenţialul tehnologiilor este irosit. Nevoia unei ferme digitalizate a revenit acum în atenţie, în contextul în care într-o perioadă de criză antreprenorii caută soluţii pentru eficientizare şi una dintre ele ar fi angajarea unui chief technology officer care să pună lucrurile în mişcare, consideră jucătorii din agrobusiness.
„Realitatea este că în situaţii de criză căutăm soluţii cu aplicabilitate şi care au efecte măsurabile. Agricultura digitală înseamnă să punem la treabă utilaje performante, să folosim tehnologie digitală, să folosim sateliţi, să putem să interpretăm şi să înregistrăm anumite date, astfel încât agricultura să devină performantă. În acest proces ai nevoie de oameni, iar punctul cheie reprezintă aducerea în fermă a unui om tânăr cu o pregătire tehnologică, care să joace rolul tehnicianului de sisteme informatice“, a spus pentru ZF Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români. În data de
3 octombrie tinerii fermieri membri în Clubul Fermierilor Români au avut o întâlnire pentru proiectul Agrinnovator, iar principalele proiecte de lucru au fost transformarea digitală a agriculturii şi agricultura bioregenerativă.
