La începutul acestei săptămâni, fermieri olandezi au blocat cu tractoare drumuri principale din ţara lor ca protest faţă de planurile guvernului de a limita poluarea cu dioxid de azot şi amoniac.
Nici n-au terminat bine fermierii irlandezi de ridicat blocada din Dublin, organizată ca protestat că preţurile pentru vite sunt prea mici, că agricultorii din Franţa, înfuriaţi de politicile guvernului care le-ar ameninţa modul de viaţă, au dat năvală cu tractoarele în Paris.
Înainte de acţiunea colegilor francezi, fermieri din toată Germania au blocat centrul Berlinului pentru a protesta contra reglementării excesive a sectorului. Din Irlanda până în Spania şi din Finlanda până în Polonia, Europa a fost cuprinsă de o furie a agricultorilor care seamănă cu o formă mai amplă a mişcării vestelor galbene, oamenii lăsaţi în urmă de globalizare şi de boom-ul economic de după marea criză.
În februarie, aproximativ 1.000 de fermieri polonezi au protestat pe străzile Varşoviei, cerând schimbări în politica agricolă a guvernului. Protestatarii şi-au denumit mişcarea „asediul Varşoviei“ şi au vrut ca prin ea să atragă atenţia asupra efectelor distructive pe care le au importurile de alimente în sectorul agricol. Fermele de familie au probleme şi din cauza embargoului asupra importurilor de produse agricole din UE impus de Rusia. Spre exemplu, producătorii de mere s-au trezit, din cauza interdicţiei, cu un surplus de fructe care a împins preţurile sub costurile de producţie. De asemenea, fermierii erau înfuriaţi şi de ineficienţa măsurilor luate de guvern contra pestei porcine. Pe 13 martie, carcase de porc erau măcelărite pe străzile Varşoviei, fumul cauciucurilor arse de fermierii protestatari îneca blocurile, iar merele inundau intersecţiile, creând haos în centrul capitalei poloneze. Protestatarii au promis atunci că acela este doar începutul. Însă guvernul i-a liniştit în stilul caracteristic, cu subvenţii suplimentare şi cu promisiunea promovării valorilor tradiţionale. Strategia a funcţionat, iar PiS, partidul de guvernământ, a câştigat toate alegerile din acest an, inclusiv cu voturi de la fermieri.
Luna aceasta, miercuri, fermierii francezi înfuriaţi pe politici ale guvernului despre care spun că le ameninţă modul de viaţă au intrat cu convoaie de tractoare în Paris, încurcându-i pe cei care vin din afara oraşului să muncească în capitală. Circa 1.000 de tractoare au străbătut oraşul de la nord la sud, blocând autostrăzi şi centuri rutiere. Fermierii au împrăştiat fân pe Champs-Elysees şi au ocupat străzile care duc spre piaţa Place de la Concorde, scrie Reuters. Forţele de ordine le-au cerut protestatarilor să plece. Fermierii sunt supăraţi, printre altele, că veniturile le sunt modeste şi că guvernul a întărit drepturile animalelor, vrea retragerea treptată de pe piaţă a controversatului erbicid glifosfat mai rapid decât prevăd normele UE şi că promovează acorduri de comerţ liber cu state din America de Sud şi Canada care ar aduce importuri de alimente ieftine în Franţa. Această ţară este cel mai mare producător agricol din UE şi principalul beneficiar al subvenţiilor din cadrul politicii agricole comune.
Protestul fermierilor francezi este similar blocadei impuse de colegii lor irlandezi în Dublin, dar cele două evenimente nu au fost coordonate. Blocada irlandeză a durat două zile, iar participanţii au cerut preţuri mai bune pentru vite, notează BBC. Protestatarii au spus că guvernul trebuie să dea atenţie mai mare Irlandei rurale, care ar fi în criză din cauza firmelor agricole neviabile, şi au promis că se vor întoarce. Tractoarele au început să părăsească Dublinul miercuri. Vremurile sunt cel puţin ciudate pentru fermieri. Nu trece o săptămână fără vreo analiză în media despre cum gazele produse de vaci contribuie semnificativ la schimbările climatice, existând în acelaşi timp promisiunea unor exporturi masive către piaţa chineză. Industria cărnii de vită este foarte importantă pentru Irlanda, dar fermierii protestatari se plâng că nu ei sunt cei ce beneficiază de acest lucru. Marţi, la Berlin, piaţa din jurul Porţii Brandenburg a fost înţesată de tractoare aduse de fermieri din toată Germania pentru a demonstra contra unui pachet de reforme agricole care conţine reducerea utilizării fertilizatorilor, a pesticidelor şi insecticidelor, notează Deutsche Welle. Reformele au ca scop reducerea mortalităţii în rândul insectelor şi a nivelului de nitraţi din pânza freatică. Fermierii, care reproşează guvernului că nu i-a consultat şi pun sub semnul îndoielii analizele care au convis guvernul să acţioneze (protestatarii dau vina pentru nitraţii din sol pe ineficienţa uzinelor de tratare a apei), şi-au adus tractoarele în capitală cu câteva zile înainte de protest pentru a fi cât mai vizibili publicului. Unii au condus 11 ore pentru a ajunge acolo.
La începutul acestei săptămâni, fermieri olandezi au blocat cu tractoare drumuri principale din ţara lor ca protest faţă de planurile guvernului de a limita poluarea cu dioxid de azot şi amoniac. Una din aceste măsuri este reducerea vitezei maxime de circulaţie pe autostrăzi la 100 de kilometri pe oră pe timpul zilei.
La începutul lunii, în Italia sute de fermieri s-au strâns la Roma pentru a atrage atenţia guvernului asupra problemei pe care o au cu porcii mistreţi: aceştia le distrug culturile, ucid animalele din ferme, asediază grajdurile şi provoacă accidente rutiere fatale. Cea mai mare asociaţie a fermierilor, Coldiretti, estimează populaţia sălbatică de porci mistreţi din Italia la 2 milioane de exemplare, dublu faţă de 2015, şi susţine că guvernul nu a luat niciodată măsuri hotărâte pentru a ţine efectivele sub control.
În timpul protestului, demonstranţii au primit de mâncare tocană de porc mistreţ şi sandvişuri cu carne de mistreţ. La începutul anului, ciobanii din Sardinia au protestat contra scăderii preţului laptelui vărsând la canal sau pe stradă laptele colectat. ÑMai bine îl arunc decât să-l vând pe nimicî, suna motto-ul lor.
În Spania, luna trecută, mii de producători de măsline au organizat un protest la Madrid pentru a cere un sistem de stabilire a preţurilor mai echitabil. Ei se temeau că ieftinirea recentă a produselor lor va fi exacerbată de tarifele impuse de SUA importurilor. Fermierii se plâng că uleiul de măsline costă când este exportat dublu faţă de preţul plătit producătorului. Circa 37% din uleiul de măsline consumat în SUA ñ cel mai mare consumator al lumii ñ vine din Spania. Luna aceasta, mii de producători de fructe şi legume din Andaluzia şi-au exprimat împotrivirea la noile norme de limitare a poluării.
