Tranzacţia prin care grupul ungar Bonafarm ar putea prelua brandul românesc Napolact, una dintre cele mai importante mărci din sectorul lactatelor, începe să ridice semne de întrebare în condiţiile în care deja această posibilă achiziţie a stârnit îngrijorări în rândul fermierilor români, care se tem de creşterea importurilor din Ungaria. Ţara vecină este de câţiva ani unul dintre cei mai importanţi furnizori de lapte pentru România, preţul dictând achiziţiile atât de mari de lapte din alte ţări ale marilor procesatori. În acelaşi timp, recent, statul ungar a a blocat o tranzacţie, care implica preluarea unei companii din industria lactatelor (Alföldi Tej), care deţine 20% din piaţa laptelui crud din ţara vecină, de către un gigant străin. Statul maghiar a anunţat că a respins achiziţia din motive care ţin de securitatea alimentară a naţiunii.
Recent, într-o interpelare parlamentară făcută miniştrilor economiei şi agriculturii, dar şi Consiliuliui Concurenţei, deputatul Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei, atrage atenţia că Napolact nu reprezintă un simplu activ comercial, ci un element de importanţă strategică în sectorul agroalimentar naţional, cu o valoare simbolică deosebită pentru regiunea Transilvaniei şi pentru identitatea economică a României. De altfel, Napolact, deşi nu este un brand vechi are în spate o istorie de 120 de ani. Deşi brandul Napolact a apărut abia în ’90, a devenit unul dintre cele mai vândute mărci în toate gamele de produse, de la lapte până la iaurturi, unt şi produse bio.
„Preluarea sa de către un investitor străin impune, prin urmare, o analiză riguroasă care transcende simpla evaluare a concurenţei pe piaţă, necesitând o examinare aprofundată a implicaţiilor geopolitice şi de securitate”, a subliniat Sebastian Burduja conform documentului citat. El ridică în interpelarea menţionată problema riscurilor „ la adresa securităţii naţionale şi a ordinii publice generate de potenţiala preluare a companiei Napolact de către grupul maghiar Bonafarm” şi aduce mai multe argumente.
“Profilul domnului Sándor Csányi transcende calitatea de simplu investitor privat, conturandu-se ca un pilon central al modelului de capitalism de stat promovat de guvernul condus de domnul Viktor Orbán. Poziţiile sale cheie – Preşedinte şi CEO al OTP Bank Group (cea mai mare instituţie bancară din Ungaria), acţionar şi membru în consiliul de administraţie al gigantului energetic MOL şi proprietar al conglomeratului agroalimentar Bonafarm – demonstrează o concentrare de putere economică în sectoare strategice vitale”, a menţionat deputatul. Astfel, el adaugă că „legăturile sale (ale lui Sándor Csányi n-red.) strânse şi documentate cu premierul Viktor Orbán indică un model economic în care marile conglomerate nu acţionează independent de agenda politică a guvernului, ci devin, în esenţă, instrumente pentru proiectarea puterii economice şi politice a statului maghiar în regiune. Prin urmare, o investiţie realizată de Bonafarm în România nu poate fi evaluată ca o simplă decizie de afaceri a unei companii private, ci trebuie analizată ca o potenţială extensie a strategiei unui stat ale cărui politici au intrat frecvent în conflict cu principiile Uniunii Europene şi interesele naţionale ale României”, a punctat Sebastian Burduja.
De altfel, Sándor Csányi este cel mai bogat om din Ungaria, iar grupul ungar Bonafarm, cel pe care îl deţine, a semnat la jumătatea acestui an un acord cu grupul olandez FrieslandCampina pentru a prelua brandul românesc Napolact şi cele două unităţi de producţie din Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş. Tranzacţia evaluată la 60-70 mil. euro conform datelor ZF aşteaptă acordul Consiliului Concurenţei şi vine la mai bine de 15 ani de când grupul ungar a început să tatoneze piaţa locală.
Bonafarm este prezent în România prin intermediul companiei Sole Mizo din 2008, compania fiind activă în comerţul cu lactate. Drumul ungurilor în industria lactatelor din România a fost deschis la acea vreme de Gerbrant de Boer care înainte de a intra în echipa Sole Mizo, a condus FrieslandRomânia, inclusiv în perioada în care grupul olandez a preluat Napolact şi alte fabrici de lactate pe plan local. Bonafarm are un sistem integrat de producţie, aând atât cultură mare, cât şi zootehnie, procesare de lapte şi carne, dar şi vinuri.
„Prin interpelarea mea, îmi doresc să determin cele două ministere, plus Consiliul Concurentei, să analizeze cu maximă rigurozitate tranzacţia, în cadrul Comisiei pentru examinarea investiţiilor străine directe (CEISD), cu toate datele disponibile (surse deschise şi nu numai)”, a spus Sebastian Burduja pentru ZF.
De altfel, recent guvernul ungar a blocat o tranzacţie, care implica preluarea unei companii din industria lactatelor (Alföldi Tej), care deţine 20% din piaţa laptelui crud din ţara vecină, de către un gigant străin. Statul maghiar a anunţat că a respins achiziţia din motive care ţin de securitatea alimentară a naţiunii. Industria laptelui este una strategică, a explicat guvernul, iar preluarea producătorului şi distribuitorului local de un concurent străin ar putea însemna ca o bună parte din laptele maghiar să fie expediat la export, ca preţurile pentru gospodăriile maghiare să crească şi chiar ca Alföldi Tej să fie desfiinţată.
Ministerele au analizat acordul de achiziţie şi au stabilit că în cazul achiziţionării de proprietate care are legătură cu această tranzacţie există posibilitatea ca interesele statului să fie în pericol. Potrivit guvernului, sectorul laptelui asigură în mod direct locuri de muncă pentru peste 15.000 de persoane. Datorită cotei semnificative a Alföldi Tej pe piaţa achiziţiilor şi producţiei de lapte, cumpărarea companiei de către străini poate cauza perturbări semnificative pe piaţă şi riscuri mari pentru siguranţa aprovizionării, au precizat ministerele.
În acest context, se pune întrebarea: de ce în România industria laptelui nu este strategică şi cele cinci multinaţionale din domeniu au ajuns să aibă 60% din cifra de afaceri din prelucrarea laptelui. Doar Lactalis controlează direct 3 companii din top 10 (Albalact, Covalact, Dorna Lactate) şi „înghite“ o tremie din cifra de afaceri raportată de industria de profil.
În 2024 (ultimele date disponibile), FrieslandCampina a avut o cifră de afaceri de 588 mil. lei, în creştere cu 4% faţă de anul precedent, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. De asemenea, compania a raportat o pierdere de 29 milioane de lei faţă de o pierdere de 200.000 de lei în anul anterior. În 2024, compania a avut un număr mediu de 422 de salariaţi, mai puţin decât în anul precedent. În piaţa de procesare a laptelui, FrieslandCampina este al cincilea jucător ca afaceri, după Albalact, Danone, Olympus şi Hochland, toate făcând parte din grupuri străine. Însă, Napolact este unul dintre cele mai puternice branduri româneşti din lactate.
