♦ „Deşi nu este neobişnuit să existe episoade de frig în aprilie, ceea ce surprinde în acest an este durata prelungită, intensitatea şi suprapunerea evenimentelor“.
Îngheţul târziu a învăluit pomii într-o haină rece şi a luat cu el rodul grăbit al primăverii înainte să prindă contur. Horticultura a fost pusă la încercare, dar nu e totul pierdut. Ceapa, varza şi merele au rezistat, iar acest lucru poate fi o formă de alinare: un drum înapoi spre gusturile copilăriei, spre varza călită aburindă sau compotul dulce de mere.
„Am discutat cu câţiva fermierii de la Timişoara şi de la Brăila şi îmi spuneau că şi la ei caisul şi piersicul sunt compromişi total, iar cireşul în proporţie de peste 90% este compromis. La prun, noi nu am îndrăznit să mergem să vedem după îngheţul de astăzi de dimineaţă. Am avut astăzi -5,8°C, dar cel mai frig a fost acum patru zile -7,5°C. Până ieri nu era compromis, dar azi nu am avut curaj să merg. Mărul a fost mai rezistent, din ce am înţeles, atât la noi, cât şi în alte zone“, a spus Ionuţ Nicolae Vasile, administratorul Riamar Fruct.
Ionuţ Nicolae Vasile, un inginer horticultor din judeţul Vâlcea, are culturi de 15 hectare, în solarii şi în câmp, cu căpşuni, mure, zmeură şi coacăze şi ar vrea să înfiinţeze încă 20 de hectare de livezi de prun şi 10 de măr.
Acesta a explicat că temperaturile scăzute duc la îngheţul florilor, în special al pistilului, ceea ce compromite direct formarea fructelor. O altă problemă majoră este diferenţa mare de temperatură dintre zi şi noapte, care afectează dezvoltarea normală a mugurilor. Unele soiuri, precum cele de prun, au îngheţat chiar înainte ca floarea să se deschidă.
Emil Florescu, producător de prune şi ţuică din Argeş, a spus, de asemenea, că modificările climatice sunt evidente şi la el şi se accelerează pe măsură ce timpul trece. Însă, dacă pierde producţia de prune din acest an, se va adapta iar pentru a compensa lipsa, va apela la „băcăria“ din magazie, adică la butoaiele cu ţuică, unele dintre ele pregătite de mai mulţi ani.
În plus, caisul şi piersicul au fost afectaţi şi anul trecut, cu pierderi de 50–60% din producţie, iar în urmă cu doi ani, culturile au fost complet compromise. În aceste condiţii, unii producători spun că nu mai merită să cultive în România.
Problema, susţin atât producătorii de legume, cât şi cei de fructe, este că în ultimii ani frigul nu mai vine singur, ci adesea se strecoară după săptămâni de căldură neobişnuită, tulburând ritmul naturii. Pomii, ademeniţi prea devreme să înflorească, au fost prinşi nepregătiţi de o răceală care s-a aşternut ca o haină grea peste livezi. Apoi, nu mai e vorba doar de o zi-două cu temperaturi negative, ci de perioade întregi în care pământul tremură sub un cer instabil. Şi peste toate au venit vânturi puternice.
„Noi am avut ieri o furtună la Galaţi. La meteo au spus că vântul a avut o rafală de 65 km/h, dar noi considerăm că a fost mai mult, având în vedere impactul asupra solariilor. Şi asta vine după o săptămână de îngheţ, în fiecare noapte. Chiar şi astăzi, de dimineaţă, am văzut că apa a îngheţat. Nu e bine. Ieri am discutat cu mai mulţi pomicultori, care sunt disperaţi, pentru că în livezi, în cazul sâmburoaselor, pierderile sunt foarte mari, a menţionat Marius Petrache, directorul general al Marcoser, companie ce cultivă legume şi cereale în Matca, una dintre cele mai importante zone legumicole din ţară, dar distribuie şi inputuri agricole.
„Dacă ne gândim că caisul şi piersicul au înflorit deja, iar fructele formate au îngheţat şi au rămas mici, fără să se mai dezvolte, cireşul este şi el în plină floare, iar toate aceste culturi sunt în faze foarte sensibile la temperaturi negative. Mai mult, nu există un cadru legislativ sau un sprijin adecvat.“
Pe de altă parte, Marius Petrache, îşi aminteşte că atunci când era copil, zăpada mieilor din aprilie este aşteptată şi privită ca semn de prosperitate, mai ales în zonele de deal şi de munte. A fost mereu acolo, o ultimă răsuflare a iernii, un semn de curăţenie şi de echilibru. Însă, în ultimii ani, echilibrul s-a clătinat.
„Sunt foarte atent la ce se întâmplă în horticultură de aproximativ 20 de ani. În ultimii ani, observăm că fenomenele extreme sunt tot mai frecvente şi mai intense. Să avem o furtună în luna aprilie, cu vânturi de peste 65 km/h, este un fenomen extrem. Nu este ceva normal şi nu poate fi trecut cu vederea. Vara mai apar furtuni, dar să le ai şi primăvara e un lucru rar. Apoi, perioadele de îngheţ s-au prelungit. În trecut, aveam una-două nopţi cu temperaturi negative, dar acum vorbim de o săptămână întreagă în care, noapte de noapte, temperaturile scad sub 0°C. Este mult. Şi, nu în ultimul rând, aceste episoade de frig se suprapun peste perioade foarte calde din timpul iernii. Ne amintim de luna ianuarie, când temperaturile au ajuns la 17, 18, chiar 20°C. Această alternanţă bruscă afectează grav culturile“, a explicat Marius Petrache.
Astfel, căldura neobişnuită din ianuarie a grăbit vegetaţia în livezi, unde pomii au înmugurit şi au înflorit mai devreme decât în mod normal. A urmat un februarie foarte geros, apoi din nou temperaturi ridicate în martie, iar în aprilie, din nou, îngheţuri. Deşi nu este neobişnuit să existe episoade de frig în aprilie, ceea ce surprinde în acest an este durata prelungită, intensitatea şi suprapunerea evenimentelor, a precizat Petrache.
Specialiştii spun că există totuşi metode prin care se poate lupta cu efectele vremii. În cazul culturilor protejate, cum sunt cele din solarii, se pot folosi folii microporoase, termoizolante, sau chiar sisteme de încălzire. În livezi, una dintre metodele tradiţionale este aprinderea focurilor, pentru a ridica temperatura aerului din jurul pomilor.
Producătorul sucului de fructe Ana Are, deţinut de antreprenorul Daniel Guzu şi realizat din fructe cultivate în Ţifeşti, judeţul Vrancea, a scris pe pagina sa de Facebook că a făcut focul în livadă, noaptea, pentru a salva cât mai mult din recoltă.
„În pomicultură se poate face fum, dar perdeaua de fum ajută să creşti temperatura cu cel mult 1-2 grade, nu mai mult. Noi avem de doi ani nişte instalaţii cu fum, nişte nebulizatoare - acestea ajută, şi am reuşit să protejăm culturile până la -5°C. Dar dacă temperaturile scad sub -5°C, nu mai avem ce face. Mai există şi nişte sisteme asemănătoare cu turbinele eoliene, care recirculă aerul: iau aerul rece de jos şi îl înlocuiesc cu cel de deasupra livezii. Funcţionează, dar doar pe o suprafaţă de maximum 5 hectare. În plus, sunt costisitoare şi greu de folosit. Zilele acestea trecem prin trei anotimpuri într-o jumătate de oră: zăpadă, soare, ploaie. E foarte complicat. Este un an extrem de dificil“, a subliniat Ionuţ Nicolae Vasile.
O zi - doua de frig reduc cu 30 şi 40% din producţie, dar dacă planta scapă de un episod devine mai sensibilă şi dacă se prelungeşte perioada nu mai rezistă. Tot zilele acestea, a avut vijelie la Vâlce şi i-a luat folia de pe două hectare din cele şase cultivate cu zmeură, i-au îngheţat toţi drajonii şi practic al doilea ciclu de producţie şi întârzie cu cel puţin trei săptămâni. Asta înseamnă că o să aibă o producţie şi de calitate mai slabă. El crede că circa 30% din producţie compromisă.
În sectorul legumicol, Marius Petrache spune că există tratamente care pot creşte rezistenţa plantelor la frig - fie vitamine, fie îngrăşăminte speciale care ajută culturile să treacă peste perioadele de stres termic. Totuşi, chiar dacă plantele supravieţuiesc temperaturilor scăzute, producţia nu mai este normală. Din experienţa anilor trecuţi, când a avut o problemă cu încălzirea într-un solar cu castraveţi, recolta a fost la jumătate faţă de estimări - un exemplu clar că pierderile pot fi semnificative chiar şi când plantele rezistă.
În zona Dăbuleni, Ionuţ Nicolae Vasile spune că mai mulţi fermieri au plantat pepeni verzi chiar cu o zi înainte de îngheţ. Unii au pus şi folie de protecţie, dar temperaturile scăzute au compromis culturile. De asemenea, un alt fermier din zonă, care cultivase porumb zaharat sub microtunel, a pierdut complet cultura din cauza îngheţului.
Dintre legume, cele mai rezistente la frig sunt ceapa de toamnă, usturoiul şi varza. Varza, de exemplu, suportă temperaturi de până la -5°C. Însă, dezvoltarea este blocată de câteva zile şi se estimează o întârziere de cel puţin două săptămâni la apariţia primelor producţii extratimpurii.
Cele mai sensibile rămân culturile care nu tolerează deloc temperaturile negative - pepenii, castraveţii, dovleceii - toate din familia curcubitaceelor. Chiar dacă plantele supravieţuiesc, producţia poate scădea la jumătate. Nici solanaceele nu sunt complet ferite, inclusiv roşiile pot fi afectate serios în condiţii de frig prelungit, a precizat Petrache.
Pe fondul acestor pierderi, presiunea pe preţuri va creşte, la fel şi nevoia de importuri. Consumatorii vor resimţi impactul în lunile următoare, când oferta locală va fi mai redusă, iar costurile de producţie şi transport vor urca. Şi totuşi, în acest peisaj sumbru, rămâne un dram de speranţă. Rezistenţa unor culturi, solidaritatea producătorilor locali şi adaptarea continuă la noile condiţii mai dau încredere în viitorul agriculturii româneşti, chiar dacă în primul trimestru din 2025 se conturează un an agricol extrem de dificil pentru horticultură.
„Producţiile acestea mai mici, care o să se vadă probabil primele din vară sau poate chiar din primăvară o să fie deja cu scumpiri. Fiind producţie mai mică vor fi preţuri mari. Vom importa oricum, dar mai mult, iar din producţia românească nu vom mai avea marfa de calitate pe care producătorii noştri obişnuiau să o ofere. Cu siguranţă o să avem preţuri ridicate şi la castravete, şi la tomată. Iar la fructe - să vedem ce a mai scăpat - vom avea scumpiri. Viţa de vie, şi ea e afectată, vor fi şi strugurii mai scumpi“, a mai spus Petrache.
Schimbările climatice îşi arată tot mai des colţii, iar agricultorii încearcă să se adapteze, deşi unele culturi de fructe şi legume au fost deja compromise total în 2025. În plus, fermierii din România nu se aşteaptă la sprijin din partea autorităţilor, aşa cum au primit colegii lor din Franţa. Acolo, când rafturile supermarketurilor au rămas fără fructe, guvernul a intervenit rapid: a redus taxele şi impozitele pentru agricultori şi a acoperit până la 40% din pagube. În România, astfel de măsuri întârzie să apară. Câteva organizaţii şi grupuri de producători au încercat să ia legătura cu Ministerul Agriculturii, dar nu au primit răspunsuri.
► România a produs 2,3 milioane de tone de legume în 2023.
► Mai mult de un sfert din legumele consumate în România şi 40% din fructe vin acum din import.
► Un roman mănâncă 112 kg de fructe într-un an şi 170 kg legume.
