Între tradiţie şi trenduri de pe social media. Cozonacul, desertul care a împărţit România în două: cofetăriile au tot mai multe comenzi deoarece corporatiştii gătesc mai puţin, dar sunt şi tot mai mulţi tineri care aleg să îl pregătească acasă. „Produsele «hand-made» din comerţ au devenit extrem de scumpe“.

Aproape 7 milioane de cozonaci produc fabricile pentru sărbătorile pascale, la care se adaugă alte câteva sute de mii realizate în mici pati­serii, cofetării şi în gospodăriile populaţiei, însă pe deoparte trendurile din social media şi pe de altă parte atenţia la cheltuieli şi întoarcerea la ingrediente naturale au schimbat modul în care acest desert ajunge să fie consumat.

„Anul acesta vânzările de cozonaci, torturi şi prăjituri au crescut cu 40-50% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut. Însă cozonacii nu mai sunt cei tradiţionali. Acum avem cozonac cu fistic, cozonac însiropat, cozonac umplut şi glazurat cu ciocolată, cozonac cu brânză, deci cozonacul clasic nu mai este la fel de cerut, cel puţin la noi“, a spus Luminiţa Maroş, fondatoarea cofetăriei Marisa din Focşani. Ca în cazul ei, multe cofetării pariază în ultima vreme pe o mai mare varietate de cozonaci, inclusiv pe babka.

În plus, se dezvoltă tot mai mult şi zona de produse fără zahăr sau fără gluten astfel că, deşi este mai greu de făcut, multe patiserii sau brutării care mizează pe acest segment de piaţă au reuşit să îl pună pe rafturi.