Auchan România a intrat pe piaţa locală acum două decenii, când a deschis un prim hipermarket în Bucureşti, în cartierul Titan. Astăzi, acelaşi retailer are local peste 500 de magazine sub multiple formate, de la hipermarket şi supermarket, la proximitate şi discount ori online. De ce s-a schimbat modelul de business? Pentru că s-a schimbat şi comportamentul de consum.
„În ceea ce priveşte comportamentul consumatorului, nu mai avem entuziasmul acela de acum 20 de ani, când mersul la cumpărături era o activitatea socială. Ba chiar avem magazine, hipermarket-uri în Bucureşti, unde oamenii vin în halat de casă, deci ele sunt frigiderul lor extins. Lucrurile s-au schimbat radical”, spune Ionuţ Ardeleanu, CEO al Auchan România.
Aceste schimbări vin însă pe mai multe planuri. De la ce pun românii în coş, la modul în care aleg să facă shopping şi unde aleg să o facă.
„La produse, este important să fie produs românesc, dar nu e suficient. Este o diferenţă între declaraţie şi actul de cumpărare. De exexemplu, între un măr polonez strălucitor şi un măr românesc mai mic, oamenii vor alege mărul polonez. Pe de altă parte, la porc, lumea se uită să fie din România. Avem români care cumpără doar carne românească. Dar avem însă şi clienţi care nu au o problemă să cumpere carne din Spania (dacă preţul e mai mic – n.red.). E o discuţie şi la roşii”, adaugă executivul.
Aşadar, oamenii vor produse autohtone, dar ele trebuia să aibă şi gust bun şi preţ competitiv.
Pe de altă parte, gusturile sunt mult mai diversificate decât anterior. Oamenii au călătorit şi au descoperit alte articole pe care le caută la raft. Totodată şi producătorii şi retailerii şi-au extins portofoliile.
„Lucrurile s-au schimbat radical. Să ne uităm la raftul de brânzeturi. În 2006, având management francez, nu doar Auchan, ci şi în alte companii franceze încercau să promoveze o brânză franţuzească maturată, dar clienţii nu înţelegeau ce este Camembert. Românii nu călătoriseră atât de mult. Astăzi nu suntem în filmul ăsta. Sunt foarte multe produse internaţionale consacrate care s-au democratizat. Şi puterea de cumpărare a românilor a crescut. Consumatorii locali au călătorit foarte mult, iar aşteptările lor sunt foarte diverse.”
Apoi, mai spune executivul, oamenii se uită la etichetă. Nu mai este un slogan astăzi eticheta curată.
“Oamenii chiar se uită la etichetă şi vor să cumpere produse cât mai curate posibile. În 2006 nu ştiam ce este sushi. Astăzi facem sushi acasă. Plus toate gamele de produse, fără gluten, fără lactoză, fără sare, fără diverse, toate sunt căutate în mod activ şi ele sunt prezente în magazine”, conchide el.
