Primul ministru al Islandei, Katrin Jakobsdottir, vrea restricţii mai serioase în ceea ce priveşte proprietatea pământului islandez, dar mai întâi va aştepta studiile care sunt în desfăşurare. Concluziile acestora sunt aşteptate la finalul verii, scrie Bloomberg.
„În primul şi în primul rând vreau să apăr suveranitatea ţării. Pentru noi contează să putem decide cum este dezvoltat şi utilizat pământul”, spune Jakobsdottir.
În jur de 40% din terenurile agricole din România aparţin investitorilor străini, potrivit unui studiu realizat de Parlamentul European în 2015. Cei mai mulţi investitori străini sunt în judeţul Timiş, unde o treime din terenul agricol este lucrat de companii cu acţionarit italian.
Astfel, străinii deţineau în 2017 5,3 mil. hecatre în România, potrivit calculelor ZF, raportate de la o spuprafaţă 13,3 mil. hectare cât reprezintă suprafaţa terenului agricol din România, potrivit datelor publicate pe site-ul ministerului Agriculturii.
„Noul val de preluări de terenuri agricole din Euorpa, asociat unor mari corporaţii, accelerează procesul migraţiei din mediul rurual, deoarece cerea de forţă de muncă din agricultura performantă este la un nivel minim”, spuneau reprezentanţii Parlamentului European.
Ca membru al Spaţiului Economic European (zonă de comerţ liber din UE), guvernul islandez are spaţiu limitat de manevră. Islanda poate deja bloca achiziţiile din partea non-europenilor, cum a şi procedat în 2012, când a blocat tranzacţia prin care miliardarul chinez Huang Nubo cumpăra 300 de kilometri pătraţi de teren în nordul Islandei.
Guvernul islandez răspnude în acest fel plângerilor fermierilor care sunt depăşiţi de puterea investitorilor străini. De asemenea, un alt factor este sentimetul patriotic al islandezilor care şi-au dobândit independenţa de Danemarca abia la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.