Ministrul agriculturii Achim Irimescu admite că şi dacă ar fi fost adoptate normele de aplicare pentru controversata lege a supermarketurilor (modificărille aduse Legii 321/2009), care impune retailerilor să expună la raft 51% produse agroalimentare provenit din lanţul scurt de aprovizionare, tot nu ar fi existat pe piaţă cantitatea necesară de produse pentru a pune în practică legea.
„Noi şi dacă prezentăm normele adoptate până în 15 ianuarie, având în vedere ca suntem în plin sezon de iarnă nu va funcţiona pentru că trebuia să avem din timp cantităţile. Practic în această iarna nu văd cum se vor aplica efectiv pentru ca trebuia să fie aplicate normele de nu ştiu când. Pentru mine e important că ministerul adoptă până în 15 ianuarie această hotărâre de guvern, ne-am făcut datoria, că ele nu se vor aplica efectiv... în ministerul acesta va veni un nou ministru care le moşteneşte şi le publică“, a declarat Achim Irimescu în cadrul unei conferinţe de presă organizată la sediul Ministerului Agriculturii.
După plângerile înaintate de reprezentanţii marilor reţele de supermarketuri din România, Comisia Europeană a cerut MADR explicaţii privind Legea 321/2009 şi a cerut modificarea mai multor articole din lege printre care şi partea cu „51%“, atenţionând România că riscă „infringement“, o procedură privind încălcarea de către un stat membru a legislaţiei comunitare.
„România riscă un infringement, însă un infringement se aplică după doi ani de discuţii, dar în condiţiile în care viitorul parlament, am înţeles că intenţionează să amendeze legea, să sperăm că se va găsi o soluţie optimă prin care să se evite orice infringement“, a declarat vineri ministrul agriculturii.
Nici producătorii agricoli români prezenţi la „Târgul de Craciun” organizat în curtea Ministerului Agriculturii nu sunt de acord cu partea de „51%”, aceştia invocând un procent de cel puţin 90% produse agroalimentare prezente pe rafturile retailerilor.
„Ar trebui să fie prezente la raft 99% produse româneşti şi 1% din import. Dacă un român ar pune la raft pâine, unul brânză, banii s-ar învârti în ţară şi lumea ar trăi bine. Cred că avem suficiente produse nu numai pentru noi, ci şi să trimitem la export”, a declarat ciobanul Nicolae Vlad din judeţul Alba.
„Să pună 90% produse româneşti. Supermarketurile numai importa toate prostiile, cumpără de acolo de unde ia produsele pe nimica, de la cei care fac branza din soia şi alta prostii. Românul s-a învaţat cu hipermarketurile, nu vine în piaţă, se duce acolo”, a declarat Iosif Florescu un cioban cu 1.000 de oi.
Pe de altă parte însă, crescătorii de oi au încasat în 2015, subvenţii de 7 euro de la UE şi de 26,4 lei de la buget, pe cap de animal, – adică 7.000 de euro şi 26.400 de lei (5.900 de euro) în cazul unui crescător ca Iosif Florescu care are 1.000 de oi; adică 13.000 de euro. Pe site-ul de vânzări de animale publi24.ro, o oaie vie se vindea ieri în medie cu 250 de lei, ceea ce înseamnă că subvenţia primită anul trecut de Florescu este egală cu valoarea a 232 de oi, adică aproape un sfert din valoarea întregii sale turme.
Comsia Europeană admite că la nivel european alte ţări folosesc practici comerciale neloiale
Comisia Europeană admite că la niveul Uniunii Europene sunt ţări care folosesc practici comerciale neloiale, potrivit ministrului agriculturii.
„În acest an, la nivelul UE, un grup de lucru de nivel înalt prezidat de un fost ministru al agriculturii din Olanda, a analizat situaţia pe piaţa europenă creată de practici comerciale neloiale. La reuniunea la care am participat marţi (săptămâna trecută - n.red.) la Consiliului UE, în concluzile Consiliului se recunoaşte că la nivel european sunt comercianţi care aplică practici comerciale neloiale”, a spus Irimescu.
După un an de mandat ministrul agricuturii s-a lăudat, la blanţul finalului de mandat, cu gradul de absorbţie a fondurilor europene şi deschiderea de noi pieţe pentru export, respectiv exportul de oi în ţările arabe şi exporul de porci în UE.
„Am reuşit de când sunt ministru să plătesc 3,9 miliarde de euro.- record absolut”, spunea vineri Achim Irimescu.
Cu toate acestea minstrul Agriculturii lasă moşternire legi nefuncţionale sau nefinalizate precum legea vânzării terenurilor agricole sau legea „supermaketruilor”, dar şi bani rămaşi necheltuiţi pentru irigaţii, în contextul în care anul acesta seceta a afectat în jur de 350.000 de hectare.
„Cred că de la început s-a ştiut că erau greu de cheltuit aceşti bani în condiţiile în care în momentul în care s-a stabilit strategia reabilitare a sistemul principal de irigatii acesta nu avea evaloare de mediu”, a conchis ministrul.
Cum vede ministrul agricultura românească după un an de mandat
- Sunt ferme care primesc 10 milioane de euro subvenţie anuală. Agricultura s-a ridicat foarte mult, e suficient să zburaţi cu avionul să vedeţi cât de bine arată România de sus privită, câmpurile sunt cultivate foarte bine datorită stimulentului primit de subvenţii.
- Pe de altă parte, cred că înca avem foarte multe de făcut în ceea ce priveşte birocraţia.
- Mi-a trebuit 7 luni ca să adopt ordonanţa cu ataşaţi agricoli. E greu de intrat în normalitate cu proceduri atât de îndelungate şi complicate.
