Retail&Agrobusiness

Magazine în loc de uzine. Trei sferturi din fostele platforme industriale deja valorificate imobiliar s-au transformat în proiecte de retail. „Printre punctele forte ale acestor platforme se numără accesibilitatea uşoară şi poziţionarea în oraş, dar şi faptul că au suprafeţe generoase care permit dezvoltarea unor proiecte ample."

Magazine în loc de uzine. Trei sferturi din fostele...

Autor: Bogdan Alecu

18.01.2018, 00:08 3134

Industria grea a Bucureştiului a ajuns în ultimii 15-20 de ani la fier vechi sau, în cel mai bun caz, a fost mutată la marginea oraşului, iar pe terenurile fostelor fabrici au fost şi vor mai fi ridicate centre comerciale, o piaţă care cel puţin la nivelul Capitalei atrage mult mai multe investiţii decât producţia.

Pe terenurile unor foste fabrici ca Tricodava, Vulcan, Electroaparataj, Laromet sau Textila Dacia vor apărea în următorii trei-patru ani noi centre comerciale, deşi oraşul pare deja împânzit de malluri şi hipermarketuri.

„Printre punctele forte ale acestor platforme se numără accesibilitatea uşoară şi poziţionarea în oraş, dar şi faptul că au suprafeţe generoase care permit dezvoltarea unor proiecte ample. Aceste puncte forte devin relevante în funcţie de tipul proiectului care urmează să fie dezvoltat pe teren: pentru rezidenţial contează foarte mult zonele liniştite, dar şi proximitatea mijloacelor de transport în comun, piaţa de office are nevoie de cât mai multe mijloace de transport în comun, dar şi de un mix de retail diversificat, iar segmentul de retail cere densitate cât mai mare de consum”, explică Gabriel Simulescu, – associate director land division Knight Frank România.

Un subiect important în rândul unora dintre aceste foste platforme îl reprezintă ecologizarea terenului, mai ales în cazul acelora unde s-au folosit substanţe toxice.

„Ecologizarea şi decontaminarea rămân variabile importante pe care le au în vedere investitorii, pentru a stabili şi negocia preţul final oferit pentru un teren, în urma unor studii geotehnice. Bineînţeles, costul acesta se stabileşte în funcţie de gradul contaminării, iar preţul poate varia între câteva zeci de euro/mp, până la sute de euro/mp.  Contaminarea terenurilor a influenţat negativ mai multe tranzacţii de pe piaţă, care din această cauză nu s-au mai realizat, pentru că nu se preta investiţia”, a subliniat Gabriel Simulescu. Cea mai mare platformă indus­tri­al­ă din Bucureşti transformată în centru co­mer­cial, de peste 15 hectare, aparţine gru­pului israelian AFI Europe, care deţine mallul AFI Palace Cotroceni. AFI a cum­părat încă din 2007 platforma industrială La­romet din Bucureştii Noi, unde erau produse aliaje şi semifabricate din cupru, şi inten­ţio­nează să construiască un proiect rezidenţial.

La circa doi kilometri distanţă de fosta platformă Laromet, două fabrici de textile - Beta Impex şi Textila Dacia - au fost recent demolate în vederea construirii altor centre comerciale. Pe terenul Beta Impex grupul german Kaufland a obţinut recent de la Primăria Sectorului 1 autorizaţie pentru construirea unui hipermarket. Şi Promenada, mallul realizat de Raiffeisen Evolution în urma unei investiţii de peste 130 de milioane de euro şi deţinut acum de NEPI-Rockcastle, a fost construit tot pe terenul unei foste fabrici, FEA.

În sectorul 6 din Bucureşti, zona de vest a oraşului, cea mai mare parte a fabricilor au dispărut sau sunt pe cale să dispară.

În zona Politehnica, fosta platformă UMEB a lăsat loc mallului AFI Palace Cotroceni, în timp ce fabrica Pumac a fost demolată iar acum Skanska dezvoltă acolo proiectul Campus 6, iar River Development construieşte birourile The Light.

La Grantmetal, în Crângaşi, pe structura unei foste hale a fabricii a fost construit proiectul Auchan City. Francezii de la Auchan, de altfel, deţin şi platforma Tricodava din Drumul Taberei, transformată într-un centru comercial cu birouri. De asemenea, grupul german Lidl a construit un supermarket pe un lot al fostei fabrici Electrotehnica, de lângă mallul Plaza România, după ce au construit un alt magazin pe un lot din Frigocom.

Fabrica de pâine Spicul de la Grozăveşti a fost acum înlocuită de două dintre cele mai spectaculoase noi proiecte de birouri – The Bridge şi Orhideea Towers. De asemenea, fosta fabrică de bere Griviţa a fost înlocuită de un supermarket Kaufland iar trei dintre cele mai importante clădiri ale sale vor fi transformate de Hanner în apartamente de lux şi birouri de tip co-working.

Tranzacţiile cu terenuri de mari dimensiuni sunt însă destul de rare, iar cea mai recentă a fost parafată la începutul anului 2016 când Vastint a cumpărat aproape 50 de hectare de teren în zona Siseşti, fostul IAS Mogoşoaia, pentru a dezvolta la o dată ulterioară un proiect rezidenţial cu mii de locuinţe.

Schimbările din ultimii 15-20 ani au făcut ca peste 350.000 de bucureşteni să lucreze în prezent în clădiri de birouri pentru bănci, firme de asigurări, IT sau alte corporaţii, în timp ce în malluri sau supermarketuri lucrează alte aproximativ 40.000 de persoane.

În producţie însă Bucureştiul mai respiră doar prin industria de medicamente, bunuri de larg consum sau materiale de construcţii, după ce marii jucători din comerţ au trecut cu buldozerele peste industria grea.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO