Cercetarea românească nu trebuie să se ocupe numai de producerea de sămânţă şi hibrizi avansaţi, ci să aducă guvernului idei despre direcţia viitoare a agriculturii româneşti. De exemplu, în 2022, când războiul din Ucraina a blocat fluxurile de inputuri, fermierii români s-au întors către cercetarea românească pentru a cumpăra sămânţă, la care nu a putut să răspundă rapid piaţa, deşi asta trebuia să facă parte din strategia naţională. Totodată, în aceste institiţii putem crea valoare pe care să o exportăm, consideră Marinel Horablaga, director al Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă de la Lovrin, judeţul Timiş, prezent la ZF Agrobusiness Summit 2025.
„Anul acesta, am vândut 2.500 de tone de sămânţă de cereale la export. Am vândut ovăz de toamnă, ovăz de primăvară, orz, orzoaică, grâu, triticale. Sunt soiuri create de noi sau de Fundulea. Sunt soiuri pe care noi le-am multiplicat şi acum le vindem la export. Sămânţa românească este apreciată mai mult în străinătate şi mai puţin pe piaţa românească“, a spus Marinel Horablaga, director al Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă de la Lovrin. El este doctor în agronomie cu o experienţă de peste 20 de ani în cercetare.
La Lovrin, activitatea de cercetare se desfăşoară pe două direcţii principale: cercetare fundamentală şi ameliorare genetică, respectiv dezvoltare tehnologică.
