Sustenabilitatea devine tot mai mult un element competitiv de care companiile ar trebui să se folosească pentru a rămâne în cursa competitivităţii pe mai departe. Astfel, de la un simplu concept, sustenabilitatea poate deveni un model de business în cadrul companiilor.
Mai exact, sustenabilitatea devine astfel un facotr de sănătate al businessului, consideră Mario Creţu, corporate affairs & environmental director Carrefour, prezent în cadrul conferinţei ZF ESG 2026: Dincolo de raport: unde începe ESG-ul care influenţează cu adevărat business-ul şi cum se vede în economie?
„E un factor de sănătate al businessului, trebuie să îl privim ca pe un factor multiplicator deja, nu ca pe o chestie de bilanţ sau de bifat, e mult mai mult de atât. Trebuie să ne pregătim de anul acesta efectiv să nu mai raportăm, ci să şi facem tot ce spune legislaţia şi ce spune piaţa în ceea ce priveşte aceste domenii”, consideră el.
Una dintre cele mai mari probleme ale pieţei local este lipsa educaţiei şi conştientizării pe acest domeniu, astfel că decizia de cumpărare este în continuare dictată de preţ. Totuşi, Mario Creţu consideră că ar putea exista o schimbare în comportament.
„Dacă faci sustenabilitatea convenabilă, el va cumpăra produsul respectiv, asta încercăm să facem. Avem furnizori locali care livrează foarte aproape de locul de producţie, marfa este şi mai ieftină, şi mai proaspătă, ajunge şi mai repede şi reducem şi amprenta”, explică el.
Ce a mai spus Mario Creţu:
♦ ESG nu mai este de multa vreme un concept, trăim toţi în zona de concepte pe sustenabilitate. Trăim într-o realitate în care tot ce înseamnă environmental, social şi governance ţin de structura de business a unei companii, e un indicator de sănătate al companiei respective. Este adevărat, impactul nostrum este foarte mare şi pe vertical şi pe orizontală, noi avem peste 4.000 de furnizori din ţară cu care lucrăm. Avem 1.500 de furnizori locali, din care vreo 700 sunt ultralocali. Ei transportă undeva pe o arie de 50 d ekilometri de la locul de producţie şi mai limităm din cantitatea de CO2.
♦ De ce este important pentru noi? Noi nu avem doar Scop 1, Scop 2, Scop 3, Scop 3 este cel care se referă la furnizorii noştri şi aici trebuie să lucrăm în tandem cu ei, nu depinde de noi. Acesta este şi cel mai important, dacă ne referim la impactul asupra societăţii, iar rolul nostru este ca împreună cu aceşti furnizori este să atingem sau să ne dorim să atingem acele ţinte stabilite prin legislaţie.
♦ Nu trebuie să aşteptăm legislaţia, cred că nimeni nu aşteaptă, nu cred că statul aici are un mare rol, nici nu se grăbeşte să reglementeze în zona asta pentru că este o zonă care ţine strict de piaţă, nu aş vedea-o neapărat în zona de reglementare, tocmai de aceea şi Uniunea Europeană a şi relaxat puţin legislaţia, a oferit chiar şi concepte precum entităţile protejate, adică aceşti furnizori pe care trebuie să îi sprijinim şi nu să le dam nişte target-uri şi ei să moară cu ele de gât.
♦ Noi avem multe proiecte de reciclare care vizează toate aceste lanţuri, nu e suficient să faci doar E, ci trebuie să faci şi S şi G, toate sunt legate unul de celălalt pe verticală, nu este suficient să le iei pe orizontală şi să le iei pe rând.
♦ Avem furnizori locali care livrează foarte aproape de locul de producţie, marfa este şi mai ieftină, şi mai proaspătă, ajunge şi mai repede şi reducem şi amprenta.
♦ Ne pregătim cu ei foarte intens să intrăm şi în zone de viitor în ceea ce priveşte ESG, precum ambalaje verzi, adică ambalaje reciclabile. Apropo de ţinte, stăm foarte prost la zona asta de plastic reciclat, avem doar 8% ca şi ţintă conţinut de plastic reciclat în pet. Încercăm să îi învăţăm că pot utiliza instrumente ca AI, pot utiliza instrumente ca design de produs ca el să fie mai verde. Numai împreună putem să reuşim. Ei sunt preocupaţi acum să livreze marfă, să rămână marfă, să fie sustenabili economic, dar îşi dau seama că lucrurile acestea nu pot fi realizate fără implementarea a tot ce înseamnă ESG pe verticală.
♦ Având în vedere că vorbim de producători mici şi foarte mici, i-am dezavantaja dacă asta ar fi un criteroiu esenţial. Noi avem 14 cooperative exclusive cu care lucrăm şi peste 33 în toată ţara, de unde luăm marfa, cu care deja lucrăm, avem ateliere pe zona de ambalaje. Statul ar putea să ajute aceste cooperative să îşi pună fotovoltaice, să folosească materiale verzi pentru producţie, să susţină zona de compost. Lucrăm cu ei, nu le punem o barieră în zona de ESG.
♦ Eu nu cred că mai este o chestiune de imagine, ESG nu mai ţine de CapEx, ci ţine de excelenţa operaţională. Este ceva esenţial pentru a funcţiona ca organizaţie. Avem şi noi proiecte reale şi vii pe care le găsiţi în magazine.
