România pierde anual peste 100 de milioane de sol fertil din cauza eroziunii cauzate de factorii de mediu, sau a lucrărilor din agricultură, cel mai afectată regiune fiind Oltenia, a declarat joi ministrul Agriculturii, Petre Daea.
„Aproximativ 100 de milioane de tone de sol fertil se pierd anual din cauza factorilor de mediu, a vânturilor, a lucrărilor din deal în vale fără curbă de nivel”, a spus ministrul, care a parrticipat la o conferinţă pe teme de agricultură.
„Nu este vorba despre o cantitate pur şi simplu pe care o vezi la un loc anume. Este o evaluare la nivelul suprafeţei pe care o are România şi care este expusă eroziunii de suprafaţă din cauza factorilor naturali, a scurgerilor de apă în pantă şi atunci lucrările trebuie să le faci pe curba de nivel şi să opreşti aceste pierderi la suprafaţă”, a declarat ministrul Agriculturii, Petre Daea.
Întrebat ce se poate face pentru a stopa acest fenomen, ministrul a declarat că „se cultivă într-un sistem de cultură proiectat bine aranjat, fermierii au primit aceste tehnologii specifice cultivării, sunt doar anumite culturi care se pun, într-un cuvânt este preocuparea ştiinţei, dar şi a fermierilor. Din nereficire eroziunea solului există la această dată şi există pe pantă, nu trebuie să nu o vedem”.
În privinţa zonelor din ţară cele mai afectate, ministrul Agriculturii a declarat că sunt afectate zonele cu nisipuri, dând ca exemplu Oltenia, unde sunt peste 400.000 de hectare de terenuri nisipoase şi terenuri în pantă. „Sisteme de înverzire menţin acoperit solul, în aşa fel încât aceste procese naturale să nu se accentueze, iar reducerea să fie un obiectiv urmărit atât de către cercetători cât şi de către fermieri”.
Oficialul spune că acest fenomen reprezintă un semnal de alarmă tras de către cercetători pentru sănătatea solului, deoarece „ce pierdem într-un an punem înapoi într-o sută”.
Potrivit ministerului Agriculturii, în România, suprafaţa terenului arabil este de 9,4 milioane de hectare.
Deşertificarea ameninţă cu precădere partea de sud a României, doar în Dolj fiind mai mult de 100.000 de hectare de terenuri transformate în nisip. La deşertificare contribuie despăduririle şi cresterea temperaturilor, la care se adaugă lipsa sistemelor de irigaţii şi faptul că nu se plantează perdele forestiere protectoare.
