Pe site-urile de recrutare sunt zeci de anunţuri că în Germania se caută persoane dornice să culeagă sparanghel, o plantă prea puţin cultivată în România. Plata se face la „lădiţa” de sparanghel cules şi este de 60 de cenţi, spune un român de 43 de ani, dintr-o localitate din judeţul Timiş, care în prezent culege sparanghel şi, uneori, căpşuni, în Germania.
„Sunt zile în care culeg 50 de lădiţe de sparanghel sau zile în care culeg 100 de lădiţe de sparanghel, în funcţie de vreme, de orele suplimentare pe care vreau să le lucrez sau de cât de mult chef am”, susţine el, iar patronul îl plăteşte în funcţie de productivitatea pe care o are.
Totuşi, mai există şi opţiunea de a fi plătit la oră, pentru care ar primi 9,19 euro, dar, la finalul lunii, când se fac socotelile, compania angajatoare îi scade din această sumă cazarea şi mâncarea. Practic, rămâne cu 6 euro/oră, iar dacă lucrează 8 ore/zi şi 22 de ore pe lună, rămâne în mână cu aproximativ 1.000 de euro. Diferenţa este dată de “norma” de lucru, astfel că la un program de muncă de 12 ore pe zi şi 28 de zile pe lună, venitul în mână ajunge la 2.000 de euro.
Până la apariţia noului coronavirus în Germania, lucra non-stop, chiar şi duminica, însă pentru a reduce răspândirea bolii, angajatorul a oprit activitatea în această zi. Totodată, fiecare angajat are echipamente de protecţie, mănuşi şi măşti a căror cost l-a suportat angajatorul, iar pe câmp sunt supravegheaţi de poliţişti pentru a respecta distanţa impusă, ca nu cumva să intre în contact cu cineva care ar putea fi infectat cu COVID-19.
El lucrează în Germania, la cules de sparanghel, de aproape 10 ani şi anul acesta a plecat în luna martie acolo, în plină pandemie. Ieri, 9 aprilie, de pe aeroportul din Cluj au plecat aproape 2.000 de români cu chartere în Germania, să lucreze în agricultură.
În România, salariul minim este de 350 de euro, o treime din angajaţii români bazându-se pe acest lucru, iar salariul mediu este de aproape 700 de euro
