Impactul investiţiilor în irigaţii în agricultură s-ar putea vedea direct în creşterea capacităţilor de producţie şi pe liniile de carne de pui sau de porc, susţine Octavian Păltănea, director dezvoltare, Carmistin. În cazul companiei Carmistin, procentul de creştere poate ajunge la 20-30%, adaugă el, prezent la conferinţa ZF Agrobusiness Summit 2025.
„Fără irigaţii şi fără un sistem de management foarte concret în agricultură prima bază, piramida producerii cărnii în România, respectiv agricultura, se clatină. Dacă vom investi în infrastructura de irigaţii, ştiu că sunt nişte măsuri şi Ministerul Agriculturii vrea să investească peste 1,5 miliarde de euro în sisteme de irigaţii şi în infrastructura de irigaţii, noi putem creşte cu peste 20-30% capacităţile de producţie agricolă, în unităţile de producţie pui sau carne de porc”, a spus Octavian Păltănea, director dezvoltare, Carmistin.
Grupul are un plan ambiţios de investiţii de peste 350 de milioane de euro în următorii trei ani pentru unităţi noi de procesare şi abatorizare.
„Consumatorii europeni trebuie să-şi creeze încredere pentru produsele din Europa de Est. Nu se rezumă doar la carne de pui sau de porc, ci şi la brânzeturi, şi la uleiuri şi la orice altă produs pe care îl realizăm aici. Sper ca lucrurile să se schimbe şi noi să fim parte din acea schimbare”, a mai spus Octavian Păltănea.
Alte declaraţii ale lui Octavian Păltănea în cadrul ZF Agrobusiness Summit 2025:
♦ Noi privim pozitiv piaţa din România a cărnii de pui, a cărnii de porc, chiar dacă piaţa este într-un colaps în acest moment din punct de vedere al cărnii de porc. Dorim să copiem la linia de porc acelaşi model pe care îl avem şi pe linia de pui, de a integra complet lanţul de producţie, de la fermă la furculiţă.
♦ Noul proiect, cu care suntem în implementare în acest moment al unei unităţi noi de abatorizare de porc, este un proiect strategic pentru România, îl considerăm noi.
♦ Legat de multe unităţi de abatorizare, în momentul acesta sunt peste 400 de unităţi de abatorizare de porcine autorizate de către Direcţia Sanitar-Veterinară. Aici este de fapt problema procesării cărnii de porc: orice unitate mică generează nişte costuri foarte mari pe kilogram de carne abatorizat, fapt pentru carnea românească de porc nu este competitivă la raft. Ne luptăm cu produse aduse din import, din Spania, Germania, Olanda, Belgia, din Uniunea Europeană, unde sunt unităţi mastodont care sacrifică peste 10.000 sau 12.000 de suine zilnic şi creează, din punctul nostru de vedere, o concurenţă neloială pentru unităţile de abatorizare româneşti.
♦ În mod normal, lor le ia undeva 3-4 zile de la sacrificarea animalului până când produsul final este livrat către România. Până ajunge la raft către consumatorul român trec 5-7 zile şi noi considerăm că acea carne este proaspătă la raft. Ajung şi la 20-21 de zile la raft.
♦ Lupta agriculturii româneşti, a fermierilor români este de a creşte eficienţa, de a creşte investiţiile în eficienţă.
♦ Acea carne după 21 de zile nu mai este proaspătă, dar consumatorul român, în vânătoarea lui de promoţii şi în setea de a genera profit a retailerilor din România produsele acestea sunt afişate la raft, au un preţ mai mic decât carnea procesată în România. Cât timp cât o să activăm în această piaţă, ne vom lupta ca românii să aibă produse româneşti la raft.
♦ Legat de eficienţă, putem să o vedem şi în agricultură. România, pe suprafaţă cultivată de floarea soarelui şi de porumb, am avut cea mai mare suprafaţă cultivată din Uniunea Europeană, însă la rezultate nu am fost cei mai buni, din diverse motive, în primul rând legat de partea de irigaţii. Suntem meteo-sensibili şi direct dependenţi în România
♦ Fără irigaţii şi fără un sistem de management foarte concret în agricultură prima bază, piramida producerii cărnii în România, respectiv agricultura, se clatină. Dacă vom investi în infrastructura de irigaţii, ştiu că sunt nişte măsuri şi Ministerul Agriculturii vrea să investească peste 1,5 miliarde de euro în sisteme de irigaţii şi în infrastructura de irigaţii, noi putem creşte cu peste 20-30% capacităţile de producţie agricolă, în unităţile de producţie pui sau carne de porc.
♦ Aceste investiţii se vor avea un impact în economie foarte curând, deoarece legea reproducţiei a crescut cu peste 46.000 de capete de scroafe capacitatea de reproducţie a României, ceea ce înseamnă undeva 1,2-1,5 milioane de capete de porci de îngrăşat în plus în exerciţiul 2026 care vor apărea în economia României şi nu vom mai fi dependenţi de importul din afara ţării.
♦ Vom scăpa de dependenţa bursei din Germania, pentru că toate preţurile din Uniunea Europeană sunt setate această bursă a preţului de carne de porc pe kilogram, iar România importă din aceste ţări şi suntem sensibili suntem la fluctuaţiile financiare şi „jocurile” financiare care se fac în Germania pentru a susţine exportul Germaniei către România şi celelalte ţări din zonă. Suntem optimişti, lucrurile evoluează într-un sens bun şi noile măsuri din PNS se anunţă a fi strategice şi a puncta exact în zonele de investiţii pe care şi noi dorim să le targetăm.
♦ Carmistin nu mai importă niciun purceluş din afara României. Avem mai mult de jumătate din capacitate asigurată din fermele proprii, iar cealaltă din ferme din România. Mai avem două unităţi care urmează să fie puse în funcţiune până la sfârşitul anului prin programe care au fost dezvoltate prin Legea 227/ 2018, susţinută de Ministerul Agriculturii. De asemenea, avem foarte multe unităţi de producţie care urmează să intre în modernizare, deoarece noi dorim ca undeva sfârşitul anului 2026, unitatea noastră de abatorizare să poată sacrifica peste 80% din proprii purcei şi restul de 20% de la fermieri din România. Ne-ar ajuta foarte mult regionalizarea focarelor de pestă porcină.
♦ Trebuie să realizăm că suntem singura ţară în acest moment care avem interdicţie la exportul de carne de porc. Pe linia de pui noi exportăm undeva la 35% din producţie şi putem spune că creşterea şi avântul pieţei avicole se datorează tocmai exportului, pentru că sunt foarte multe produse care aduc plus-valoare lanţului de producţie exact prin exporturi şi prin a atinge pieţe cu plus-valoare, lucru care în piaţa de porc nu se întâmplă astăzi. Ţări vecine din zona noastră, de exemplu Ungaria, se luptă cu anumite boli sau alte elemente, spun că le combat, dar de fapt şi ei au pestă porcină, dar nu au nicio interdicţie la export, produc în continuare, mişcarea animalelor vii se întâmplă în continuare.
♦ Noi putem susţine acele gospodării, să le oferim oamenilor un purcel, doi purcei sau ce au nevoie pentru propriul consum, tocmai pentru a putea elimina influenţa negativă a gospodăriilor în răspândirea acestui virus. Spania s-a luptat 30 de ani cu acest virus şi a reuşit să-l combată, dar nu prin măsuri populiste. Aici ne lipseşte curajul
♦ Avem pe toată linia de investiţii şi a departamentului pe care îl conduc planul pentru următorii trei ani de investiţii de peste 350 mil. de euro în unităţi noi de procesare şi abatorizare. Pe partea de carne de porc în momentul acesta îngrăşăm undeva la 400.000 de capete în propriile ferme. Pe partea de scroafe avem populate 6.000 de scroafe, care deja au început să genereze purceluşii de lapte pentru fermele de gras.
♦ Pe linia de pui anul acesta finalizăm undeva la 75 milioane de capete abatorizare în două unităţi, la Tulcea şi la Târgu Jiu. Anul acesta am devenit cel mai mare producător de carne de pui din România, motiv pentru care credem că mergem pe drumul cel bun şi aşteptăm noile măsuri din PNS ca toţi fermierii din România să acceseze aceste fonduri, să aibă know-how-ul necesar să poată să le implementeze şi să le facă funcţionale.
♦ Departamentul nostru de investiţii s-a multiplicat din anul 2018, unde erau patru angajaţi, astăzi suntem peste 80 doar pe linia de investiţii. În total, suntem 4.600 de colegi în Carmistin şi dorim să extindem producţia noastră, să devenim un jucător regional.
♦ Exporturile trebuie încurajate. Acum suntem cu produsul nostru la raft, atât private label cât şi brand în Bulgaria, Slovenia, Grecia, Anglia, Franţa, în pieţe puternic dezvoltate, motiv pentru care noi avem încredere în calitatea produsului nostru.
♦ Consumatorii europeni au nevoie să îşi creeze o încredere pentru produsele din Europa de Est. Nu se rezumă doar la carne de pui sau de porc, ci şi la brânzeturi, şi la uleiuri şi la orice altă produs pe care îl realizăm aici. Sper ca lucrurile să se schimbe şi noi să fim parte din acea schimbare”.
