♦ Un gard de 240 km de-a lungul graniţei germano-poloneze, de exemplu, a fost prelungit cu 62 de kilometri luna trecută.
Pesta porcină este o boală cu o rată mare de mortalitate, fără tratament sau vaccin existent, cu consecinţe devastatoare pentru societate şi economii şi a ajuns în Europa cu ani înainte de Covid-19.
Cu toate acestea, pesta porcină africană, o boală porcină extrem de contagioasă care, după unele estimări, a distrus un sfert din populaţia de porci a lumii anul trecut, a urcat în linişte până la noi niveluri îngrijorătoare, scrie într-o opinie publicată de EUobserver Roxane Feller, secretar general al AnimalhealthEurope.
Cazurile de infecţie virală printre mistreţii de pe continent au crescut în primul trimestru cu 85% în comparaţie cu întregul an 2019 şi tendinţa probabil va continua pe măsură ce Europa înaintează în vară.
Cu excepţia cazului în care ţările iau măsuri proactive pentru a împiedica pesta porcină africană să pună stăpânire pe porcii domestici, este în întregime posibil ca UE, ca al doilea mare producător de carne de porc din lume, să sufere efectele economice paralizante ale unei a doua pandemii înainte de a-şi reveni din prima.
Aşa cum am observat în China, unde aproximativ 150-200 de milioane de porci au fost infectaţi în epidemia recentă, consecinţele acestei boli sunt de anvergură.
De la creşterea preţurilor şi a cererii pentru importuri de carne de porc până la un impact asupra securităţii alimentare şi a mijloacelor de trai.
Ţările europene, inclusiv producătorii importanţi precum Germania, Franţa şi Spania, trebuie să înveţe din experienţa Chinei şi să se asigure că toate măsurile sunt în vigoare cât mai devreme posibil, în ciuda distragerii atenţiei de Covid-19, pentru a preveni ca boala să distrugă industria cărnii de porc. Printre cele mai urgente măsuri necesare se numără consolidarea biosecurităţii, ceea ce înseamnă luarea tuturor măsurilor posibile pentru a preveni răspândirea bolii pe un nou teritoriu. Aşa cum am văzut odată cu apariţia Covid-19, ţările cu sisteme funcţionale de testare, urmărire şi restricţii de călătorie şi cu protocoale de carantină pentru noii sosiţi au controlat cel mai bine răspândirea.
Strategii similare concepute pentru menţinerea sistemelor comerciale şi alimentare deschise ar trebui aplicate industriei porcine, inclusiv inspecţii riguroase ale importurilor de carne de porc, carantine şi, în unele cazuri, chiar bariere fizice. Un gard de 240 km de-a lungul graniţei germano-poloneze, de exemplu, a fost prelungit cu 62 de kilometri luna trecută pentru a împiedica mistreţii să răspândească pesta porcină în Germania. Pesta a fost depistată în Polonia la un mistreţ care a ajuns la doar 12 kilometri de graniţa cu Germania. În acelaşi timp, guvernele şi agenţiile de sănătate şi comerţ ar trebui, de asemenea, să colaboreze cu crescătorii de porci, în special cu producători de talie mică, pentru a se asigura că aceştia au acces la cele mai recente informaţii şi îndrumări pentru a proteja animalele de boală. Spre exemplu, guvernul britanic, care evaluează în prezent riscul de pestă porcină ca mediu, a lansat recent un sondaj pentru a înţelege mai bine nivelul actual de conştientizare a febrei porcine africane pentru a ajuta la ghidarea campaniilor viitoare. Puterea de a comunica rapid şi eficient cu producătorii naţionali va fi esenţială în cazul în care animalele, produsele sau materialele infectate vor intra în ţară. În cele din urmă, şi cel mai important, guvernele şi investitorii ar trebui să investească cât mai mult posibil în cercetarea privind pesta porcină, în pofida presiunii în curs a Covid-19. AnimalhealthEurope este o asociaţie a producătorilor de medicamente pentru animale din Bruxelles.
