Producţia de vin a României s-a situat anul trecut la aproape 330 mil. litri (3,3 mil. hl), fiind în scădere cu 8% faţă de anul precedent.
Mai bine de 40 de crame au început să producă vin după anul 2008, într-o piaţă care trece uşor de la vinurile ieftine către cele premium, arată o analiză a ZF pe baza datelor din piaţă. Crame precum Carastelec, Aramic, Lacerta, Raşova, Liliac, Villa Vinea sau Licorna s-au alăturat astfel unor nume mai cunoscute precum Cotnari, Tohani sau Vincon.
„Este un lucru foarte bun pentru industria vinului faptul că au apărut crame mici. Cred că sectorul vinului este cel mai dinamic sector din România. Toţi cei care deschid crame mici fac vinuri bune şi asta apreciez foarte mult. Nu vine nimeni să spună: vreau să fac vin mult sau vin prost, ci spune: vreau să fac un vin bun. Tehnologia de cea mai înaltă calitate este în România, iar cei care vin în această industrie sunt pasionaţi. Cu cât concurenţa este mai mare, cu atât piaţa creşte mai mult“, consideră Virgil Mândru, proprietarul Domeniilor Viticole Tohani, unul dintre cei mai mari producători de vinuri din România. El spune că misiunea tuturor producătorilor de vin este să convingă consumatorii să consume mai mult vin şi mai bun. Evoluţia numărului de crame din ultimii ani vine ca o gură de aer pentru categoria vinului de calitate de pe plan local în condiţiile în care România este singura ţară din UE în care producţia de struguri pentru vin de calitate nu constituie cea mai mare parte din suprafaţa cultivată cu viţă de vie, arată statistica Eurostat.
Astfel, doar 27% din suprafaţa cultivată cu struguri este formată din struguri destinaţi producţiei de vin de calitate, adică producţiei de vin cu denumire de origine controlată (D.O.C.) sau vin cu indicaţie geografică (I.G.). Certificarea D.O.C. atestă că vinul a fost produs integral din struguri proveniţi dintr-o anumită zonă geografică după o reţetă recunoscută şi înregistrată local, în timp ce certificarea I.G. atestă că vinul a fost produs în proporţie de 85% din struguri recoltaţi dintr-o anumită zonă geografică, potrivit Eurostat. În plus, mai puţin de 40% din vinul produs în România este cu cu denumire de origine controlată sau vin cu indicaţie geografică, conform calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Agriculturii. „Estimarea mea este că România va fi în următorii 20 de ani pe locul trei în Europa din punct de vedere al calităţii vinului, după Franţa şi Italia. Din punct de vedere calitativ, România are mult mai mare potenţial decât Spania, care va rămâne un mare producător axat pe cantitate. Mai avem însă mult, România trece prin transformări majore, dar ne vom ocupa acest loc garantat“, consideră Virgil Mîndru.
Din punctul de vedere al consumului, românii au cumpărat anul trecut 3,8 milioane de hectolitri de vin, adică aproximativ 20 de litri per capita, conform calculelor ZF făcute pe baza datelor de la OIV. Ca nivel al consumului total, România se află pe locul 14 la nivel mondial şi pe locul şase în Uniunea Europeană. SUA sunt cele mai mari consumatoare de vin din lume, fiind urmată de Franţa şi Italia. Cel mai înalt consum din România din ultimii ani a fost înregistrat în 2014, atunci când fiecare român consuma peste 23 de litri.
Producţia de vin a României s-a situat anul trecut la aproape 330 mil. litri ( 3,3 mil. hl), fiind în scădere cu 8% faţă de anul precedent, arată datele Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV). Astfel, România a avut pentru al treilea an consecutiv o producţie mai mică. România s-a clasat anul trecut pe locul 13 la nivel mondial şi pe şase în Uniunea Europeană ca nivel al cantităţii de vin realizată, într-un clasament în care lideri sunt Italia, Franţa şi Spania.
România exportă doar 4% din producţie. Principale pieţe de export au fost anul trecut Marea Britanie, China şi Germania, conform datelor APEV care au la bază informaţiile preliminare furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Livrările către Marea Britanie reprezintă aproape un sfert din exporturi.
