Contrabanda cu ţigarete a depăşit 10% din totalul consumului în ianuarie 2025, comparativ cu 9,1% în noiembrie 2024. Nivelul din ianuarie depăşeşte media anuală din 2024, de 9%, cea mai ridicată din ultimii patru ani.
„Pentru prima dată, regiunea cea mai afectată de comerţul ilegal este vestul ţării, cu 14,8% în ianuarie 2025, în creştere cu 3,5 p.p. comparativ cu noiembrie 2024. Până acum, în zona de nord-est se înregistra cel mai ridicat nivel al contrabandei, regiune în care piaţa neagră scade accentuat în ianuarie 2025, cu 5,8 p.p. până la 12,3%. Creşteri semnificative se înregistrează în sud, cu 7,6 p.p. până la 11,5% şi în centru, cu 3,6 p.p. până la 3,6%. Din punct de vedere al provenienţei produselor de pe piaţa neagră, cea mai mare pondere o deţine Duty Free (35,2%), urmată de Bulgaria cu 32%. Moldova scade semnificativ ca sursă, cu 13,1 p.p. până la 10,5%”, a spus Marian Marcu, Director General Novel Research.
De asemenea, Ileana Dumitru, Director pentru Afaceri Externe al Ariei Europa de Sud Est, BAT, a spus că produsele Duty Free şi cele din Bulgaria predomină piaţa ilicită, în contextul în care România aplică cele mai mari taxe pentru produse din tutun din Uniunea Europeană raportat la veniturile populaţiei şi puterea de cumpărare şi, fiind în vecinătatea unor ţări cu produse mai ieftine, este atât o ţară de tranzit, cât şi o destinaţie pentru produse ilicite.
“Nivelul de 10,1% al contrabandei cu tutun din totalul pieţei legale, un record pentru ultimii patru ani, reflectă acceptabilitatea socială a produselor ilicite, dar şi interesul crescut al reţelelor infracţionale, care urmăresc proximitatea faţă de cele mai profitabile pieţe, inclusiv prin procese de producţie în fabrici clandestine. Un cadru fiscal predictibil şi echilibrat este esenţial pentru a descuraja economia subterană şi a oferi venituri stabile pe termen lung, iar combaterea traficului ilicit cu bunuri trebuie să rămână o prioritate a autorităţilor, pe măsura riscurilor acestui fenomen pentru securitate şi economie”, a afirmat ea.
Totodată, Antonio Vencesla, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova şi Bulgaria, a spus că România are nevoie de stabilitate. Astfel, este necesar ca veniturile bugetare să fie securizate, printr-o politică fiscală coerentă, iar autorităţile de aplicare a legii să continue să deruleze eforturi susţinute.
“Cea mai mare creştere a pieţei negre este înregistrată în regiunea sud, evoluţie generată de diferenţa nivelului accizei între ţara noastră şi Bulgaria, cauzată cel mai probabil de aderarea României la spaţiul Schengen. Sperăm ca această creştere din ianuarie, care duce contrabanda peste nivelul mediu din Uniunea Europeană, să fie singulară şi să nu vedem şi în lunile care urmează noi majorări ale comerţului ilegal. Pentru aceasta, sunt necesare anumite condiţii, pe care autorităţile cu putere de decizie asupra unui sector economic care contribuie cu peste 45% din veniturile bugetare provenite din accize, le pot îndeplini”, a spus Roxana Pîntea, Director External Affairs, Philip Morris România.
Piaţa neagră alimentează crima organizată şi dăunează semnificativ veniturilor bugetare, consecinţe care pot fi amplificate în acest context de incertitudini şi instabilitate, a adăugat Gerald Tijssen, Country Director, Imperial Brands Romania.
”Diminuarea traficului ilegal cu ţigarete la frontiera cu Republica Moldova este un rezultat aşteptat ca urmare a implementării de către Autoritatea Vamală Română a proiectului de securizare a frontierei externe prin dotarea cu echipamente de scanat. Am pus în funcţiune anul trecut 4 echipamente de scanat, 3 pe frontiera cu Republica Moldova şi unul pe frontiera cu Ucraina, iar în acest an vom mai pune în funcţiune cel puţin 8 echipamente, inclusiv la frontiera cu Serbia şi în Portul Constanţa.
Ne preocupă totodată creşterea traficului ilegal pe frontiera de sud, cu Bulgaria. Astfel, în condiţiile accederii depline la Spaţiul Schengen, am operaţionalizat de la finalul anului trecut mai multe structuri de echipe mobile, inclusiv sistemul de monitorizare e-sigiliu, cu ajutorul cărora vom asigura, pe baza analizei de risc, monitorizarea traficului de mărfuri şi bunuri, precum şi controale operative asupra mijloacelor de transport aflate în trafic, în scopul verificării respectării prevederilor vamale şi fiscale, a menţionat Marcel Simion Mutescu, preşedintele Autorităţii Vamale Române.
De asemenea, pe parcursul anului 2024, Poliţia de Frontieră Română a confiscat 2,8 milioane de pachete de ţigări în valoare aproximativă de 60 milioane de lei. În perioada menţionată, au mai fost confiscate peste 13.900 kg de tutun vrac şi aproximativ 1.300 kg tutun narghilea.
„Contrabanda cu produse din tutun reprezintă principala activitate infracţională prezentă la frontierele României. (...) Pe parcursul anului 2024, au fost capturate peste 29 de milioane de ţigarete şi peste 20 de tone de kilograme de tutun. De asemenea, au fost înregistrate 487 de dosare penale, în cadrul cărora au fost cercetate 711 persoane.” a declarat directorul Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române - chestor de poliţie Aurel Dobre.
Companiile de tutun, aflate în categoria mari contribuabili, virează anual la bugetul statului circa 22 miliarde de lei, reprezentând accize, TVA şi alte taxe şi contribuţii.
