Creşterea tarifelor la energia electrică, intrată în vigoare la 1 iulie, accentuează dificultăţile cu care se confruntă agricultura şi industria alimentară, susţine Nicu Vasile, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).
Potrivit datelor oficiale, în 2024 deficitul comercial din agricultură şi industria alimentară a ajuns la 4,8 miliarde de euro, cu 50% mai mare decât în anul precedent, când se situa la 3,2 miliarde de euro. Evoluţia reflectă o combinaţie de factori: stagnarea preţurilor de vânzare pentru recoltele agricole şi creşterea semnificativă a costurilor de producţie, inclusiv pentru seminţe, fertilizatori, utilaje şi forţă de muncă.
Fermierii susţin că majorarea tarifelor la energie are un impact direct asupra segmentelor cu consum ridicat, precum depozitarea frigorifică, sortarea sau operarea serelor, crescând considerabil cheltuielile operaţionale. În paralel, mulţi agricultori au fost afectaţi de seceta din ultimii ani, iar unii şi-au vândut fermele sau au intrat în insolvenţă.
În plus, situaţia financiară precară a fermierilor creează oportunităţi pentru investitori, în special fonduri de investiţii, care achiziţionează terenuri agricole nu pentru a dezvolta exploataţii, ci pentru a le revinde ulterior în scop speculativ. Dacă această tendinţă continuă, România riscă să piardă controlul asupra unei părţi semnificative din suprafaţa sa agricolă — posibil peste 50%, apreciază Nicu Vasile.
Deşi România a înregistrat în 2025 o producţie record de cereale, de peste 14 milioane de tone, contextul internaţional de supraproducţie a dus la scăderea preţurilor pe pieţele externe. Prin urmare, fermierii locali se confruntă cu marje de profit reduse, în condiţiile în care costurile de producţie au crescut cu aproximativ 20% faţă de anii anteriori.
Nicu Vasile atrage atenţia că subvenţiile actuale nu sunt suficiente pentru a sprijini dezvoltarea sectorului în lipsa unei strategii pe termen lung.
„Facem de ani de zile apeluri către Guvernele care s-au succedat la Palatul Victoria să elaboreze, împreună cu experţii şi organizaţiile de producători agricoli, un program pe termen scurt, mediu şi lung. Astăzi se plătesc subvenţii, dar rezultatul este zero pentru că nimeni nu este interesat să vadă ce produc aceste subvenţii. Din 9,7 milioane de hectare, cât reprezintă teritoriul arabil al ţării, 4,7 milioane de hectare sunt nefiscalizate. Proprietarii acestor terenuri se află, practic, în afara consultanţei pe care ar trebui să o primească de la MADR, APIA, institutele de cercetare, Agenţia Naţională Fitosanitară etc. Şi atunci, ne mai mirăm că agricultura românească este una neperformantă falimentara?”
El subliniază că majorarea preţurilor la energie şi creşterea fiscalităţii reprezintă factori care pun presiune suplimentară asupra competitivităţii agriculturii locale.
„Scumpirea exagerată a energiei electrice, cresterea taxelor si impozitelor, cresterea salariilor (pentru a stimula consumul)fara a exista un raport legat de productivitatea muncii nu este decât încă un brânci dat agriculturii si economiei româneşti”, concluzionează preşedintele LAPAR.
