Retail&Agrobusiness

Radiografia reţelei Billa preluată de către grupul Carrefour într-o tranzacţie de circa 100 mil. euro

Radiografia reţelei Billa preluată de către grupul Carrefour într-o tranzacţie de circa 100 mil. euro

Brandul Billa rămâne în continuare în piaţă până când tranzacţia primeşte acordul Consiliului Concurenţei, iar apoi francezii încep procesul de rebranding

Autor: Cristina Rosca

13.01.2016, 00:08 4943

La finalul anului trecut gru­pul francez Carrefour, al doilea cel mai impor­tant comerciant din Ro­mâ­nia după cifra de afa­ceri, a semnat preluarea operaţiu­nilor Billa din România după mai bine de un an de negocieri, într-o tranzacţie de cir­ca 100 mil. euro, potrivit surselor din piaţă.

„A fost o mutare strategică din partea Carrefour pentru a-şi creşte cota de piaţă pe de-o parte şi puterea de negociere pe de alta“, spune un executiv de top din piaţa locală.

Carrefour are în România circa 190 de magazine sub mai multe formate – hipermarketuri, supermarketuri, unităţi de proximitate, magazin online şi un hibrid între discount şi cash&carry – şi afaceri cumulate de 1,2 mld. euro în 2014, ultimul an pentru care există date publice. Dacă avansul de circa 15% din primul semestru s-ar menţine la nivelul între­gului an, businessul francezilor ar merge spre 1,35-1,4 mld. euro, potrivit esti­mărilor ZF. Creşterea a fost susţinută de expansiunea pe aproape toate formatele, de reducerea TVA şi de creşterea consumului.

Acestui business i s-ar adăuga afa­ce­rile de peste 300 mil. euro ale Billa, astfel că francezii s-ar apropia de 1,7 mld. euro afaceri, pe o piaţă condusă de Kaufland, care a terminat anul trecut cu afaceri estimate de ZF la 2 mld. euro. Decizia preluării lanţului de 86 de super­marketuri cu afaceri de puţin peste 300 mil. euro anul trecut vine în con­textul în care în comerţul modern, la fel ca în orice alt sector economic, lupta se duce pentru supremaţie, iar pentru Carrefour singura şansă să ajungă lider este prin preluări de reţele concurente. Di­ferenţa între primii doi jucători din piaţă se reduce astfel. Mai mult, fran­cezii ajung să aibă putere mai mare în negocierile cu furnizorii obţi­nând preţuri mai bune de achiziţie. Acest lucru se poate traduce în preţuri mai mici la raft sau în marje mai mari de profit. Mai mult, preluarea reţelei de supermarketuri Billa de către Carrefour înseamnă pentru grupul francez întărirea poziţiei pe piaţa din Capitală cu 13 magazine situate în principal în zone centrale, dar şi în Braşov, fieful Carrefour în provincie. Braşovul a devenit în ultimii ani „fieful“ Carrefour, care deţine circa 20 de unităţi aici, circa o treime din magazinele de comerţ modern din judeţ, potrivit datelor ZF.

Billa deţine în România 86 de magazine în 31 de judeţe şi Bucureşti. Totuşi, cele mai multe magazine au fost deschise în judeţele Braşov (cinci), Constanţa (cinci), Sibiu (cinci), Cluj (cinci), Bacău (patru) şi Arad (patru). Aceste şase judeţe şi Bucureştiul găzduiesc aproape jumătate din totalul reţelei de magazine Billa.

„Billa, încă de la intrarea pe piaţă, şi-a concentrat atenţia pe oraşele mari şi me­dii, cu putere de cumpărare pe mă­sură. A mers după clientul său ţintă“, spune un alt executiv din comerţul modern.

Billa, care până la finalul anului trecut a făcut parte din grupul german Rewe, a intrat pe piaţa locală în 1999, când istoria comerţului modern local abia începea să se scrie. Compania a mizat iniţial pe magazine de mai mari dimensiuni, de până la 2.000 mp, cu care s-a aşezat în centrul oraşelor mari în frunte cu Bucureştiul. Com­pania a vizat încă de la început zo­nele centrale, locuite de persoanele cu venituri medii şi peste medie. Odată cu aglomerarea pieţei compania a început să deschidă şi magazine de mai mici dimen­siuni, de circa 500 mp, pentru a-şi con­solidat poziţia pe o piaţă tot mai aglo­merată.

Totuşi, în pofida expansiunii cu circa zece magazine pe an, Billa a rămas cel mai mic jucător din comerţul modern local. Astfel, pentru că nu mai avea nicio şansă la podium a decis să iasă de pe piaţă.

Pe segmentul supermarketurilor compania se bătea cu Carrefour Market, Mega Image şi Profi. Mega Image are peste 470 de unităţi, în principal în Bucureşti şi împrejurimi, iar Profi aproape 370 de supermarketuri în toată ţara.

Magazinele Carrefour Market (peste 100 de unităţi pe formatul de supermarket) au de regulă câteva sute de metri pătraţi, fiind similare ca suprafaţă cu cele deschise în ultimii ani de Billa. Totuşi, acestea s-au poziţionat diferit, încă de la intrarea pe piaţă francezii pariind puternic pe preţ. În această luptă Billa a intrat mai puternic în ultimii ani când românii au devenit mai prudenţi în achiziţii şi mai atenţi pe ce îşi cheltuie banii.

Billa a investit în România 100-120 de milioane de euro, potrivit estimărilor ZF care au pornit de la o investiţie medie per magazin de 1-2 milioane de euro. Potrivit datelor ZF, circa jumătate din terenurile şi spaţiile magazinelor sunt în proprietatea Billa, restul fiind închiriate. Astfel, unul dintre interesele din tranzacţie a fost zona imobiliară. În urma tranzacţiei, grupul Rewe a primit pentru Billa România  aproape 100 mil. euro.

În continuare brandul Billa rămâne în piaţă până când tranzacţia primeşte acordul Consiliului Concurenţei, iar apoi francezii încep procesul de rebranding. Dacă Consiliul Concurenţei nu va impune nicio restricţie, Carrefour va ajunge la rândul său la circa 230 de magazine mici – supermarketuri şi unităţi de proximitate. Cea mai mare parte a businessului Carrefour, peste 1 mld. euro, vine în prezent din divizia de hipermarketuri însă.

 
AFACERI DE LA ZERO