Fiecare român lasă lunar la casele hipermarketurilor şi supermarketurilor din România circa 83 de euro pe alimente, produse de îngrijire personală şi îngrijirea locuinţei, respectiv 21,6% din salariu.
Aceasta este cea mai mică sumă cheltuită de un locuitor al ţărilor Uniunii Europene în comerţul modern, de aproape două ori mai mică decât cea lăsată de un polonez şi de trei ori sub cea cheltuită de un austriac sau un francez. Totuşi, ponderea sumei în totalul salariului este printre cele mai mari.
Aceste date indică faptul că puterea de cumpărare este printre cele mai mici de pe bătrânul continent şi că pe piaţa locală lanţurile internaţionale mai au spaţiu de dezvoltare, având momentan o cotă de circa 55% faţă de peste 80% în Occident.
La polul opus se află ţările nordice şi cele din Occident, astfel în Norvegia un locuitor cheltuie lunar în comerţul modern circa 442 de euro. Aceasta este cea mai mare sumă cheltuită în Europa, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Planet Retail. Pe poziţiile următoare în topul cheltuielilor din comerţul modern se află ţări din Occident, cu economii dezvoltate, precum Austria, Germania sau Franţa. În aceste ţări, spre deosebire de România, comerţul modern are o pondere de peste 80% în totalul comerţului.
Mai mult, România este una dintre cele mai sărace ţări din Uniunea Europeană, cu un salariu mediu net lunar de 385 de euro, de două ori mai mic decât al ţărilor din regiune şi de până la opt ori mai mic decât în Occident. Preţurile însă sunt doar cu 40% mai mici decât în Occident, motiv pentru care cea mai mare parte a salariului merge către mâncare, produse de îngrijire personală, respectiv cheltuieli de bază. Astfel, lunar, unui român îi mai rămân puţini bani pentru vacanţe, spectacole sau educaţie. La polul opus, în Occident cheltuielile cu mâncarea reprezintă mai puţin de 15% din salariul lunar.
În acest context, magazinele de bloc, chioşcurile şi alimentarele sunt un concept rămas în picioare doar în Europa Centrală şi de Est, unde reţelele străine au pătruns în urmă cu circa 20 de ani, după căderea comunismului.
Istoria comerţului modern a început să se scrie în România în 1996, când pe piaţă a intrat Metro Cash&Carry adus în parteneriat de grupul german şi de omul de afaceri român Ion Ţiriac. În anii ce au urmat au venit şi ceilalţi jucători, care în anii de boom au deschis în principal magazine pe suprafaţă mare pentru românii care mergeau în weekend la cumpărături şi îşi umpleau coşurile. În perioada 2009-2015 a venit criza şi au avut loc şi schimbări în comportamentul de consum. Românii au început să pună accent pe preţ pe de-o parte şi pe apropierea de casă a magazinelor pe de alta. În acest context, s-au dezvoltat puternic magazinele pe suprafaţă mică, deschise în inima cartierelor dormitor. După o expansiune accelerată în ultimii ani comerţul modern a ajuns la peste 1.500 de magazine, din care peste 90% în zona urbană, şi la afaceri de 8-9 mld. euro anual.
Pawel Musial, executivul polonez care a condus Profi până acum câteva luni şi care acum este membru al Consiliului de Supraveghere şi preşedinte al Comitetului de Strategie spunea recent că expansiunea comerţului modern va continua, reţelele vor trece de la marile oraşe către localităţile mici de provincie. Focusul expansiunii va fi pe supermarketurile cu elemente de proximitate. Mulţi retaileri vor paria pe francizaţi şi pe preluarea de retaileri locali. În cazul unor astfel de preluări, foştii proprietari vor fi păstraţi în adminstraţie. El adaugă faptul că 2-3 reţele vor paria pe micile localităţi, astfel că în cinci ani comerţul modern va ajunge de la 1.500 la 3.500 de magazine.
„În ţări precum Germania sau Austria există doar o serie de brutării sau măcelării controlate de antreprneori locali, însă acestea sunt puţine şi sunt de fapt magazine specializate“, spune un executiv de top din comerţul modern. El adaugă faptul că în România ponderea comerţului modern este mică chiar şi prin comparaţie cu Cehia spre exemplu, o altă ţară a cărei istorie în capitalism a început să se scrie acum circa 25 de ani. În Cehia însă ponderea comerţului modern depăşeşte însă 70%, un avantaj fiind faptul că ponderea populaţiei urbane este mult mai mare decât în România, la peste 70% din total. „România este un caz singular în Europa dacă ne uităm la ponderea populaţiei din rural în totalul populaţiei. De altfel, acesta este şi motivul pentru care ponderea comerţului modern este de doar 55%, pentru că zona rurală nu este rentabilă pentru reţelele internaţionale“, spune acelaşi executiv. El adaugă faptul că acoperirea acestei zone se va face însă prin francizarea jucătorilor deja existenţi, proces deja început de Metro Cash&Carry prin proiectul LaDoiPaşi, de Carrefour cu Express şi mai nou de Mega Image. În zona rurală veniturile sunt chiar mai mici decât în urban, iar puterea de cumpărare este pe măsură.
