• Leu / EUR4.7607
  • Leu / GBP5.5053
  • Leu / USD4.2327
Retail&Agrobusiness

România la 100 de ani de la Unire şi la 29 de ani de la Revoluţie: ultimii în UE la sănătate, educaţie şi infrastructură

România la 100 de ani de la Unire şi la 29 de ani de la Revoluţie: ultimii în UE la sănătate, educaţie şi infrastructură

Autor: Iulian Anghel

30 nov 2018 474

♦ Datele statistice arată că România este la coada Europei la cele mai sensibile domenii, de care depinde vitorul unui stat: sănătatea, educaţia şi infrastructura. Alocăm sănătăţii în medie 400 de euro/capita pe an, faţă de media europeană de 2.800 de euro. Dăm educaţiei 3% din PIB, deşi legea cere 6% din PIB. Avem doar 3,7 km de autostrăzi la 100.000 de locuitori, faţă de 7,3 km la 100.000 de locuitori în Bulgaria sau 15,2 km în Ungaria.

 

Ce-i de făcut cu cea mai slabă infrastructură din UE

Iulian Anghel

O analiză a Romanian Business Leaders arată starea de plâns a infrastructurii României: căile ferate sunt într-o stare deplo­rabilă, având aceeaşi lungime ca acum 100 de ani.

Viteza medie pe calea ferată a trenurilor de călători este de 45 km/oră, gradul de electrificare a reţelei de doar 37%, iar flota de vagoane de peste 4 ori mai mică decât în 1990. România are astăzi 35.000 de vagoane (1.700 de călători), dar în 1990 avea 153.000 de vagoane. Unde este diferenţa? La fier vechi. România a promis UE în urmă cu nouă ani 890 de km de cale ferată până în 2017, dar a construit doar 409 km.

Aceeaşi analiză arată că dimensiunea reţelei de autostrăzi este cea mai slabă din Europa, cu 3,7 km la 100.000 de locuitori, la jumătate faţă de Bulgaria. Necesarul de autostrăzi ar fi de măcar 3.000 de km, dar nu avem decât 781 de km. Numărul victimelor pe şosele este dublu faţă de media UE, iar costul accidentelor se ridică la 1,2 miliarde de euro, anual.

Traficul din Bucureşti este cel mai congestionat din Europa şi al cincilea din lume.

„Întârzierea implementării Master Planului General pentru Transporturi, nivelul redus al investiţiilor publice, concurenţa agresivă din partea instituţiilor statului (ex. CNAIR, PMB) care şi-au dezvoltat capacităţi interne de furnizare de servicii de proiectare/consultanţă, plătind salarii duble sau triple faţă de mediul privat, produc efecte negative la nivelul industriei - numeroase companii au intrat în inactivitate sau sunt subcapitalizate. În plus, lipsa lucrărilor şi a finanţării lor a dus la deprofesionalizarea şi scăderea numărului de specialişti din companiile de construcţii din infrastructura mare“, potrivit analizei citate.

Nu avem autostrăzi  din cauza lipsei unei strategii şi a unei organizări deficitare la nivelul autorităţilor. Practica de a fărâmiţa licitaţiile pe loturi mici de până în 10 kilometri de autostradă a făcut ca tronsoane finalizate să nu poate fi date în exploatare din cauza întârzierilor în execuţie ale altor constructori. De ase­menea, criteriul „preţului cel mai scăzut“ s-a dovedit foarte scump fiind reflectat,  ulterior, în costuri suplimentare substanţiale în execuţia lucrărilor, în executarea unor lucrări deficitare din punct de vedere calitativ, cu numeroase vicii ascunse, în întârzieri în execuţie,

într-un număr ridicat de contestaţii. Ministerul Transporturilor practică un management lipsit de viziune, nu performează în cheltuirea banilor alocaţi de la bugetul de stat pentru investiţii şi a atras un cuantum infim din fondurile europene din actualul exerciţiu financiar.

Romanian Business Leaders propune o serie de soluţii, dar şi acestea au şanse să rămână într-un sertar, ca multe altele.

iulian.anghel@zf.ro

 

Guvernul promite la Alba Iulia 15% în plus la educaţie în fiecare an

ZF

Guvernul reunit în şedinţă solemnă la Alba Iulia a aprobat joi  un memorandum privind un acord semnat cu Federaţiile Sindicale Reprezentative din Învăţământ, prin care Executivul se angajează să ia măsuri pentru sprijinirea educaţiei, cum ar fi creşterea sumelor pentru finanţarea acestui domeniu cu cel puţin 5% anual.

Ministrul educaţiei Ecaterina Andro­nescu spune că ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici s-a angajat că vor exista bani pentru creşterea veniturilor alocate Educaţiei, precizând că majorările sunt necesare, potrivit Mediafax.

Prin lege, Educaţia trebuie să primească 6% din PIB, dar nu a primit, în ultimii ani decât jumătate din această sumă.

Guvernul promite acum să majoreze celtuielile anuale pentru educaţie cu 15%, până se ajunge la 6% din PIB.

Potrivit înţelegerii semnate joi, guvernul va lua următoarele măsuri în domeniul educaţiei:

♦ Creşterea sumelor destinate finanţării educaţiei cu cel puţin 15% anual, comparativ cu bugetul anului precedent, astfel încât să se ajungă la cel puţin 6% din PIB cum cere legea învăţământului

♦ Devansarea creşterii salariale prevăzute până în anul 2022, până la data de 1 septembrie 2020

♦ Acordarea a două salarii brute pe an pentru dezvoltarea personală şi materiale didactice

♦ Acordarea unei sume de până la 5.000 euro pentru achiziţia şi modernizarea unei locuinţe, precum şi cumpărarea terenului necesar construcţiei, pentru personalul didactic din mediul rural

♦ Acordarea unei garanţii de stat de 80% pentru creditele luate în vederea achiziţionării unei locuinţe

♦ Acordarea unei prime de instalare în cuantum de trei salarii medii brute pe economie pentru personalul didactic care se titularizează în mediul rural

♦ Cadrelor didactice cu o vechime efectivă în învăţământ de minimum 30 de ani li se acordă la pensionare şase salarii medii brute pe economie

♦ Crearea unui cont unic de dezvoltare prin intermediul căruia toate universităţile să poată demara/finaliza proiecte de investiţii

♦ Construirea a cel puţin 1.000 de grădiniţe cu program sportiv.

 

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7607
Diferență: -0,0252
Ieri: 4.7619
Azi: 4.2327
Diferență: 0,0118
Ieri: 4.2322
Azi: 5.5053
Diferență: -0,0309
Ieri: 5.5070
Azi: 4.1761
Diferență: -0,2127
Ieri: 4.1850