Piaţa bunurilor de larg consum - alimente, bunuri de îngrijire personală sau a locuinţei - este estimată la 22-24 mld. euro, conform celor mai recente date ale ZF.
Banii rămaşi din bugetul de vacanţă şi ieşiri în oraş au mers în comerţ, astfel că vânzările de bunuri FMCG au crescut anul trecut în România cu aproape 10%, mai rapid ca pieţele din regiune (7,7%) sau din Europa (7,6%), arată o analiză a companiei de cercetare de piaţă Nielsen. Avansul ia în calcul atât creşterea preţurilor, cât şi cea a volumelor de vânzări.
„Restricţiile prelungite ce au afectat sectorul de HoReCa şi limitările privind călătoriile au mutat consumul în casă“, spun reprezentanţii Nielsen.
Creşterea vânzărilor de bunuri de larg consum s-a resimţit pe toate canalele, deci atât în comerţul modern, cât şi în cel tradiţional. „Cea mai mare rată de creştere aparţine celor circa 565 de magazine de tip hard discounter (Lidl şi Penny), care însă reprezintă sub 15% din valoarea retailului de băcănie.“
Cele circa 60.000 de magazine din comerţul tradiţional din România acoperă în continuare peste o treime din vânzări ñ cea mai mare costă, urmată de hipermarketuri -, dar sunt depăşite ca rată de creştere prin dezvoltarea accelerată a reţelelor de comerţ modern, spun analiştii Nielsen.
Piaţa de bunuri de larg consum - alimente, bunuri de îngrijire personală sau a locuinţei - este estimată la 22-24 mld. euro, conform celor mai recente date ZF.
