Retail&Agrobusiness

Seceta şi penuria de apă vor deveni riscuri tot mai mari pentru agricultură, industrie, economie, stilul de viaţă al oamenilor şi posibil şi pentru sectorul financiar

Seceta şi penuria de apă vor deveni riscuri tot mai mari pentru agricultură, industrie, economie, stilul de viaţă al oamenilor şi posibil şi pentru sectorul financiar

BlackRock, cel mai mare administrator de active din lume: Stresul hidric afectează toate regiunile, toate categoriile de active, toate sectoarele şi va deveni din ce în ce mai important.

Autor: Bogdan Cojocaru

12.08.2020, 23:29 28776

O furtună de nisip în Kiev, recolte agri­cole compromise în Europa Cen­trală, restricţii la furnizarea apei în Franţa, unde autorităţile mută peştii din râuri pentru a-i salva, măreţul Rin redus la dimensiunile unui râu anemic, acuze ale Irakului că Turcia îi fură banalul şi totuşi preţiosul lichid.

Seceta, penuria de apă sau stresul hidric au devenit un risc pentru economii, finanţe, pentru liniştea socială şi geopolitică.

Analiştii de la BlackRock s-au concentrat pe această temă şi au avertizat că penuria de apă majorează costurile de producţie şi cu toate acestea investitorii subestimează pericolul.

În economie, penuria de apă afectează de la recolte şi sectorul de divertisment la transport, producţia industrială şi tipul de fertilizatori folosiţi în agricultură.

În Franţa, luna trecută a fost cea mai uscată lună iulie din ultimele şase decenii. Acest lucru a fost dezastruos pentru o fermă de dimensiuni mari, unde flăcările au transformat lanuri întregi de grâu în cenuşă. Incendiile de pădure şi de câmp sunt ceva obişnuit, chiar un ritual în timpul verilor franceze, însă încălzirea climei înseamnă că riscurile cresc şi zona de pericol s-a extins din sud spre nordul ţării, scrie Reuters, care citează studii ştiinţifice.

Ferma cu recolta distrusă se află într-un district de lângă graniţa cu Belgia unde, spun oamenii locului, îngrijorările legate de incendiile de vegetaţie sunt ceva oarecum nou. „Se produc cu o frecvenţă pe care n-o întâlneam acum 4-5 ani“, spune Benoit Vaillant, care are o fermă în aceeaşi regiune din nordul Franţei.

Oamenii de ştiinţă spun că anul trecut au observat o reducere mică a suprafeţelor de teren afectate de incendii, iar anul acesta creşterea nu este foarte mare. Însă, arată ei, acest lucru se datorează în mare parte norocului. Canicula şi uscăciunea de anul acesta nu au coincis cu venirea vânturilor care întreţin şi întind focul. „Dar dacă seceta persistă şi vân­tul bate mult timp cu putere, si­tuaţia se poate în­răutăţi ra­pid“, spune Eric Mar­tin, cercetător la In­­stitutul Naţional de Cercetare Agri­colă al Franţei. Ris­cul de incendiu de­pinde de câtă umiditate este în vegetaţie. Iar studiile arată că nivelul umidităţii scade de la an la an, în linie cu creşterea temperaturilor.

Fermierul Vaillant spune că anul trecut conţinutul de umiditate din paiul de grâu cultivat la ferma sa a scăzut la 9%. „Aceasta înseamnă că este mai uscat decât aerul din Sahara. Îi trebuie doar o scânteie pentru a lua foc, şi cu un pic de vânt ai un incendiu.“

Sfârşitul recoltei de grâu  comun din Franţa a confirmat pro­ducţia deza­mă­gi­toare prezisă la înce­putul anului. Recolta to­tală de grâu este aşteptată să fie cu 25% mai mică decât cea de anul trecut. Producţie mică în­seamnă preţuri mai mari, iar acest lucru îi afectează nu numai pe agricultori, ci şi pe crescătorii de animale. Guvernul de la Paris a promis că îi va ajuta pe fermieri în contextul secetei. Zilele trecute au fost impuse restricţii privind distribuirea şi folosirea apei în 72 de departamente franceze, dintr-un total de 96.

În cele mai afectate zone, consumul de apă este per­mis doar pentru „folosinţa prioritară“, precum băut, spălat, motive de sănătate şi siguranţă publică. Seceta afectează cel mai mult estul ţării, unde râul Doubs aproape că a secat.

Aceasta înseamnă că mulţi dintre peştii mari care tră­iau în acele ape au fost capturaţi şi mutaţi în locuri cu apă mai adâncă şi mai rece. În unele comune din Franţa, apa este adusă cu cisterna. Anul trecut, nivelul Rinului, o arteră de transport fluvial impor­tan­tă mai ales pentru Germania, a scăzut atât de mult încât a perturbat aprovizionarea fabricilor de pe ma­lurile sale.

A fost afectată mai ales industria chimică ger­mană, iar efectele s-au văzut în încetinirea creşterii economiei germane. În primăvară a revenit teama că Rinul va rămâne din nou fără apă, dar situaţia s-a dovedit până acum a nu fi chiar atât de gravă ca anul trecut. Seceta şi insectele fac însă ravagii.

Temperaturile mari şi lipsa precipitaţiilor au făcut ca arborii din Germania să fie mai vulnerabili la atacurile dăunătorilor.

Astfel, numărul copacilor distruşi de insecte a crescut de şase ori în ultimii doi ani, notează Bloomberg, care citează statistica oficială.

Penuria de apă a forţat unele oraşe să introducă restricţii de consum. „Ploaia se împuţinează“, scrie în ziarul Tageszeitung jurnalista Ulrike Hermann. „Ne pierdem casa, aşa cum o ştiam până acum“, spune ea, subliniind cât de perversă este problema schimbărilor climatice: în contextul împuţinării ploii şi al creşterii temperaturilor creşte consumul de apă.

Ziarista remarcă, de asemenea, că viaţa de zi cu zi a nemţilor se va schimba, prezicând că activităţi care necesită consum mare de apă precum înotul în piscine sau spălatul maşinilor vor deveni dificile pentru mulţi oameni.

„Apa devine o materie primă rară raţionalizată şi alocată de către stat.“ Agenţia de ştiri dpa a scris că zilele trecute oraşul Lauenau din Saxonia Inferioară a rămas fără apă, iar primăria din Simmern-Rheinbollen, oraş din Rhineland-Palatinate, a ordonat restricţii stricte pentru a evita epuizarea rezervelor de apă. Măsuri similare sunt luate în localităţi de lângă Berlin. O latură bună a acestui an este că recoltele germane nu au fost afectate de secetă la fel de mult ca în Franţa. Cercetătorii de la Centrul de Cercetare pentru Mediu UFZ-Helmholtz din Leipzig au avertizat că secetele extreme vor deveni probabil mai frecvente în Europa Centrală, iar dacă emisiile de gaze cu efect de seră cresc puternic, frecvenţa secetelor severe va fi de şapte ori mai mare, scrie The Guardian. Luna trecută compania de chimicale rusească PhosAgro se lăuda că a efectuat primele exporturi de fertilizatori agricoli lichizi către Ungaria şi Bulgaria, unde, ca şi în Rusia, producătorii agricoli se confruntă cu cea mai severă secetă din ultimii trei ani. Penuria de apă limitează eficienţa fertilizatorilor granulaţi convenţionali. Seceta ar putea afecta şi pieţele financiare. BlackRock, cea mai mare companie de administrare a activelor din lume, a avertizat recent că „investitorii subestimează pericolul penuriei de apă şi impactul acesteia asupra portofoliilor în anii care vor veni“. Ei notează că „stresul hidric afectează toate regiunile, toate categoriile de active, toate sectoarele şi va deveni din ce în ce mai important“.

Comedymall VOT IN PANDEMIE
AFACERI DE LA ZERO