Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, spune că o eventuală vânzare a Carrefour România ar putea ridica diferite probleme în funcţie de cine se află de partea cealaltă a mesei, mai exact la cumpărare.
„Preluarea de către un actor deja prezent în România şi activ în acelaşi domeniu - în comerţul alimentar, ar putea ridica probleme de concurenţă”, explică el.
Mai precis, dacă un competitor direct al Carrefour ar vrea să cumpere cele circa 450 de magazine cu afaceri de 3,5 mld. euro anual, atunci s-ar restrânge concurenţa într-o piaţă unde circa zece actori străini „mănâncă” 70% din vânzări, iar cota lor de piaţă tot creşte.
Comerţul alimentar e o piaţă despre care Chiriţoiu a spus în mod repetat că este printre cele mai concurenţiale, dar care în ultimii ani pare să schimbe sub impactul unor tranzacţii majore. Doar în ultimii ani proprietarul Mega Image a preluat Profi (acord aprobat condiţionat de Concurenţă), iar Cora a fost achiziţionată de Carrefour. Totodată, acum, dealul prin care proprietarul Lidl şi Kaufland, grupul Schwarz, vrea să cupere 70% din afacerea La Cocoş, e pe masa Concurenţei.
Aşadar, lupta în domeniu se încinge, iar piaţa se concentrează la vârf. Astfel, o eventuală vânzare a Carrefour către un actor deja activ în domeniu ar putea ridica probleme de concurenţă.
Autoritatea se uită la mai multe aspecte când vine vorba de tranzacţii, însă unul important este cota de piaţă cumulată care nu trebuie să depăşească 40%. Dincolo de cota de piaţă totală, se analizează şi situaţia pe oraşe sau regiuni.
Iar Carrefour este astăzi unul dintre marii actori din economie, având prezenţă naţională.
Pe de altă parte, Chiriţoiu spune că dacă vine un actor local din alt domeniu sau unul străin care nu are deja activitate în comerţul alimentar în România, atunci acordul nu ridică probleme de concurenţă. Totuşi, tranzacţia ar fi analizată din punct de vedere al siguranţei naţionale de către CEISD. Consiliul Concurenţei asigură secretariatul pentru CEISD, instituţie aflată în subordinea Guvernului.
ZF a scris recent că în 2022, Guvernul României a adoptat Ordonanţa de Urgenţă nr.46/ 2022 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/ 452 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unui cadru pentru examinarea investiţiilor străine directe în Uniunea Europeană. Astfel, din 2022 există o procedură de screening a ISD-urilor, procedură europeană, dar adaptată la specificul local şi la context.
Această procedură avea drept scop iniţial verificarea companiilor şi a cetăţenilor din afara Uniunii Europene care vor să investească în ţările-membre, mai ales dacă e vorba de investiţii în infrastructura-cheie, care odată preluată poate fi folosită drept un instrument geopolitic.
Totuşi, în România se analizează toate investiţiile, nu doar cele din afara UE. Ba chiar inclusiv cele realizate de companii autohtone.
Pragul stabilit pentru această analiză e de 2 mil. euro.
În perioada 2023-2025 (până la 15 decembrie) au fost analizate peste 1.000 de astfel de investiţii. Mai exact, CEISD a emis 1.031 de avize, din care două avize de aprobare condiţionată şi 10 avize de respingere, în cazul unor investiţii care afectau securitatea naţională şi/sau europeană şi/sau erau propuse de investitori cu profil problematic, în domenii precum: telecom, energie, IT, transport gaz natural lichefiat, industrie grea, energie verde şi gaze naturale.
Chiar în decembrie 2025 a fost respins acordul prin care ungurii de la MVM urma să preia operaţiunile E.ON în România. Şi tot apropo de investitori din Ungaria, o altă tranzacţie care e în analiză e cea prin care Bonafarm vrea să preia businessul local al FrieslandCampina. Din datele ZF, acest acord nu a primit însă un răspuns de la CEISD.
