O simplă privire pe rafturile magazinelor mari arată cât de mult s-a schimbat piaţa locală: branduri româneşti de fructe de pădure, de zmeură, afine, căpşune sau alune, şi de legume care până acum zece ani nici nu erau în culturile noastre, precum sparanghelul, acum sunt tot mai vizibile, iar cifrele o confirmă.
În mai puţin de zece ani, producţia şi suprafeţele dedicate acestor culturi au crescut exponenţial, chiar şi de 17 ori, potrivit unei analize făcute de ZF pe baza datelor Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO).
Sparanghelul, o cultură pe care românii au întâlnit-o fizic, mai întâi, la muncă în străinătate, în Germania, Italia, Franţa sau Spania – acolo unde sunt cele mai mari comunităţi de români, a venit abia după aceea în supermarketurile româneşti şi era din import. Apoi, au apărut primele culturi şi în România, experimentale, iar dacă în 2015 nu era nici măcar un hectar, în aproape un deceniu s-a ajuns la 180 de hectare, o suprafaţă de 15 ori mai mare decât Arena Naţională din Bucureşti.
