Agricultura trece printr-o schimbare de paradigmă şi fermierii trebuie să conştientizeze efectele schimbărilor climatice, să facă pionierat şi să aibă grijă de mediul înconjurător, în contextul în care criza climatică loveşte din plin activitatea din sectorul agricol, a explicat Teofil Dascălu, CEO al Frizon Group, prezent la evenimentul ZF Agrobusiness Summit 2024.
„Schimbările climatice sunt aici. Trebuie să fim conştienţi, noi ca fermieri suntem primii afectaţi de schimbările climatice şi dacă nu realizăm că sunt şi nu facem pionierat şi nu avem grijă de mediul înconjurător, să plantăm liziere şi pădure unde se poate, să avem acele culturi de acoperire pentru sechestrarea carbonului, cred că noi ca fermieri vom fi o specie pe cale de dispariţie”.
Seceta a lovit din nou agricultura românească în anul 2024, fiind al treilea an de secetă cu impact major în special asupra culturilor de porumb şi floarea soarelui. Eforturile autorităţilor abordează aceste provocări de cele mai multe ori punctual, pe termen scurt de la an la an, dar pentru a atenua impactul crizei climatice este nevoie de soluţii pe termen lung.
„Vorbim astăzi de un reset al acestei industrii. Trebuie să fim conştienţi. Vin măsuri pompieristice de a da nişte bani în piaţă, helicopter money, dar în final suntem într-o mare schimbare de paradigmă. Aceia care vor investi în capital uman bine instruit, aceia care se vor duce la liceele agricole şi vor avea programe de învăţământ dual şi vor aduce elevi în ferme şi îi vor creşte în această nouă paradigmă, acei fermieri vor supravieţui”.
În ceea ce priveşte abordarea pe termen mediu şi lung, autorităţile şi piaţa se uită cu speranţă spre extinderea infrastructurii de irigaţii, însă fenomenele meterologice extreme aduc mai multe tipuri de provocări.
Frizon Group este printre fermierii care investesc, acoperind astăzi cu irigaţii circa 1.800 din cele 4.500 de hectare pe care le lucrează, dar terenurile sunt situate în Vrancea, Galaţi şi Brăila şi au fost afectate de inundaţii.
„Irig o suprafaţă semnificativă, am început în 2009 cu primele proiecte cu Banca Mondială, a fost foarte greu, foarte complicat să ajungem la 1.800 de hectare irigate în acest moment. Dar după ce am irigat în toată această perioadă, ne-am chinuit toată vara, am stat pe câmp, să împingem acei pivoţi, au venit inundaţiile şi acum nu pot recolta sau recoltez foate dificil”.
Ce a mai declarat în cadrul evenimentului:
- Sunt fermier într-o zonă cumplit afectată de secetă. Noi acolo din 2020 până acum vedem cu ochii noştri ce înseamnă schimbările climatice. Vedem că în loc de 500 mm precipitaţii avem doar 240 mm anual, ca în Tunisia, ca să facem o paralelă
- Sunt unul dintre primii fermiericare au făcut şcoală duală. Am început acum 7 ani şi am astăzi 18 elevi care vin şi fac practica comasată şi nu trebuie desconsideraţi. Sunt acei copii veniţi din medii defavorizate, care nu au avut posibilitatea să înveţe, iar atunci când vin într-o fermă şi învaţă că agricultura nu se mai face ca acum 30 de ani, se face cu echipamente moderne, văd că avem grijă de mediul înconjurător şi le dăm încredere, acei oameni vor fi oameni de succes. Nu puţini au început mici afaceri după perioada de practică la noi.
- Noi avem un program prin care am tradus un manual pentru învăţământul dual, încerc prin propriul exemplu să influenţez şi alţi fermieri şi uşor, uşor văd că avem şi alţi trei fermieri care au program de şcoală duală.
- Pentru mine ca fermier marea problemă este finanţarea din punct de vedere al investiţiilor în irigaţii, pentru că investesc în echipamente cu garanţie de 30 de ani şi mă finanţez pe 5 ani. Rambursarea e imposibilă din profitabilitatea realizată.
