Agricultura este poate cel mai expus domeniu la schimbările climatice, iar România are nevoie de un plan care să ducă la dezvoltarea unui sistem sustenabil, predictibil în acest sector al economiei, este de părere Felix Daniliuc, director departament IMM în cadrul BRD – Groupe Société Générale.
„Agricultura este poate cel mai expus domeniu la schimbările climatice. Aici ar trebui să fie unul dintre obiectivele noastre: cum corelăm, cum punem într-o perspectivă opţiunile de finanţare, nevoile de finanţare, dar şi nevoile de investiţii pentru a avea acest domeniu de activitate bine structurat, bine pus la punct, care să ne pună să creăm acest context în care pătura de mijloc să prindă consistenţă şi substanţă. Este un moment de oportunitate unic”, a spus el în cadrul videoconferinţei ZF & BRD – Groupe Société Générale. Finanţarea agriculturii, bloc-start: încotro se îndreaptă investiţiile?
Ce a mai spus Felix Daniliuc în cadrul videoconferinţei:
• Clienţii noştri din agricultură spuneau că este păcat că 1.000 de kilometri de Dunăre, o treime din lungimea Dunării care scaldă România se scurge efectiv în Mare, noi neavând capacitatea de a dezvolta nişte sisteme de irigare şi de a colecta şi a depozita pentru a crea sursele de apă necesare. Când vorbim despre irigaţii avem nişte etape foarte importante pe care trebuie să le îndeplinim. Primul lucru de la care trebuie să plecăm este că se varsă apa în Dunăre, curge apa, deci avem nişte provocări.
• A doua provocare pe care o avem este partea de silozare şi de depozitare. Lucrurile se mişcă, dar ne trebuie o cu totul altă dinamică. Avem nişte provocări constante, care ne pun în situaţia de a avea şi de a gândi în termeni de perspectivă şi de sustenabilitate pentru ceea ce înseamnă cultura cerealelor şi nu numai. Suntem afectaţi şi pe zona de zootehnie pentru păşuni, pentru furaje şi nutreţuri combinate. În primul rând trebuie să conştientizezi unde ai problemele sau provocările şi de aici să începi să-ţi construieşti un plan care să ducă mai departe la dezvoltarea unui sistem care trebuie să fie sustenabil, să fie predictibil.
• Avem o oportunitate unică în contextul conflictului militar în care zona de agricultură, exportul de cereale, aprovizionarea cu cereale reprezintă pentru România schimbarea sau mutarea lanţurilor logistice, practic tot ecosistemul care este necesar poate fi preluat sau ar trebui să fie preluat de România.
• Trebuie să ne obişnuim că percepţia este noua realitate şi trebuie să ne mobilizăm pentru a confirma sau infirma aceste percepţii. Trebuie să ne concentrăm atenţia pe schimbări climatice, pe secetă şi pe nevoia de a dezvolta un sistem viabil şi cuprinzător pe partea de irigaţii. Cel puţin în zona de sud-est, deficitul de apă este undeva de 500 de litri.
• Avem nişte provocări concrete, nu este un drum simplu. Obiectivul ar trebui să fie de a crea cât mai mulţi jucători, cât mai multe companii, de a crea un sistem antreprenorial în acest segment, în această clasă de mijloc din agricultură.
• Cei care pleacă din România reprezintă forţă de muncă calificată din mediul rural, care este preponderent sursa forţei de muncă din agricultură, deci avem încă un obiectiv obligatoriu pe care trebuie să ni-l asumăm. Trebuie să ne pese de cei care pleacă din România pentru că nu au perspective pentru întreţinerea familiilor. Să nu uităm că noi i-am format, noi am format această forţă de muncă, noi contribuim prin impozite, prin componenta de plăţi sociale, noi am investit în formarea şcolară.
• Când ar trebui să vedem acel return on investment în care să beneficiem de formarea acestor persoane care ajung la maturitate profesională, ei merg şi produc pe PIB-ul, în economiile altor ţări. Avem nişte provocări extrem de profunde.
