În perioada 2015-2020, prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), românii au atras fonduri în valoare de 34,6 milioane de lei, de la Uniunea Europeană, pentru a construi de la zero nouă fabrici de nutreţuri combinate (FNC-uri), în judeţe precum Brăila, Tulcea, Constanţa, Olt, Argeş sau Hunedoara, potrivit calculelor ZF pe baza datelor publicate pe site-ul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).
La nivel naţional, la finalul lunii septembrie 2019 erau 248 de fabrici autorizate pentru producţia de hrană pentru animale, arată datele Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi Pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) consultate de ZF. Anul acesta, din fonduri europene au fost făcute trei FNC-uri, unul în Hunedoara, unul în Constanţa şi unul în Caraş-Severin, conform AFIR.
Deltanav, companie din Tulcea, deţinută de Amir Mragheh Ghanadi, cu o cifră de afaceri de aproape 60 mil. lei anul trecut, a accesat în 2019 şi 2020 fonduri europene de peste 10 milioane de lei pentru a-şi face o fabrică de nutreţuri combinate, aceasta fiind şi cea mai mare sumă atrasă de o companie din fonduri europene în ultimii cinci ani.
Sume importante pentru a construi fabrici pentru hrana animalelor au mai fost atrase de companiile Agro Norm 2001, controlată de nemţii de la Banatagro GMBH, în valoare de 5,9 mil. lei, de Cooperativa Agricolă Ovo Product din Sibiu (4,5 mil. lei) şi de Fer Marayul, business deţinut de Otilia Szabo şi Istvan Sandor Szabo, din Maramureş (4,1 mil. lei), mai arată datele AFIR.
Cea mai mare fabrică de furaje din ţară se află în localitatea Sânpaul din judeţul Mureş şi îi aparţine grupului româno-maghiar UBM, care două companii pe plan local UBM Feed România (producţia de nutreţuri) şi UBM Agri Trade România (comerţul cu cereale). Aceasta a fost deschisă în mai 2019 şi are o capacitate anuală de 220.000 tone, investiţia în FNC ridicându-se la 15 mil. euro, potrivit datelor furnizate anterior de reprezentanţii companiei.
De altfel, printre cei mai mari producători de hrană pentru animale se află şi Smithfield România, liderul pieţei cărnii de porc, care are o fabrică de nutreţuri în localitatea Vinga (Arad) cu o capacitate totală de stocare de 60.000 de tone de cereale şi una în localitatea Pădureni (Timiş) cu o capacitate de 65.000 de tone, potrivit datelor de pe site-ul companiei.
De asemenea, Transavia şi Agricola Bacău, unii dintre cei mai mari producători de carne de pasăre, îşi produc singuri furajele pentru animalele pe care le cresc. Transavia, grup controlat de familia Popa, are o fabrică de nutreţuri combinate în localitatea Sântimbru din judeţul Alba, iar Agrocola, grup al cărui preşedinte este Grigore Horoi, are o fabrică de nutreţuri la ieşirea din oraşul Bacău, conform informaţiilor furnizate anterior de reprezentanţii companiei pentru ZF.
În fostul PNDR, România a avut o sumă totală alocată de Uniunea Europeană de 9,15 miliarde de euro şi a atras 74% din ea, potrvit datelor de la AFIR. În viitorul Plan Naţional Strategic, România va avea la dispoziţie 6,7 miliarde de euro bani nerambursabili, la care se va adăuga suma de 750 de milioane de euro pentru spaţii de colectare, procesare şi depozitare.
