Zece judeţe din România concentrează 65% din suprafaţa totală de viţă-de-vie pe rod, de aproape 180.000 de hectare. La polul opus există şase judeţe care nu sunt pe această hartă, în timp ce alte nouă au mai puţin de 1.000 de hectare, respectiv nici 1% din totalul suprafeţei de viţă-de-vie pe rod de pe piaţa locală.
„Este normal să înâlnim o polarizare a suprafeţelor cultivate cu viţă-de-vie pe rod. La nivel global, viaţa de vie se cultivă doar între paralelele 30 şi 50 ale ambelor emisfere, deoarece doar în aceste zone particularităţile climatice permit cultivarea şi creşterea acestor plante, în condiţii propice. Mai mult decât atât, chiar şi în aceste zone culturile de viţă-de-vie sunt concentrate în regiuni în funcţie de caracteristicile geografice“, spune Marian Ivănescu, business development manager&branding în cadrul WineRo, producătorul vinurilor Alira.
El spune că o situaţie similară se aplică şi României, unde munţii sau alte forme de relief care nu permit cultivarea viţei de vie ocupă o importantă suprafaţă din relieful ţării noastre. Mai mult, cele mai complexe rezultate se obţin din struguri crescuţi în viţe de vie care se zbat pentru a găsi în sol nutrienţi şi apă, parcurgând astfel adâncimi verticale tot mai mari. „Rezultă de aici că nici zonele cu sol foarte fertil nu sunt recomandate acestor culturi. Iată cum, din câteva particularităţi, orizontul pentru posibilele culturi de viţă-de-vie s-a restrâns semnificativ.“
