Retail&Agrobusiness

ZF 10 ani de UE: Cu 7,6 miliarde de euro din fonduri europene, valoarea producţiei agricole a crescut cu 35% în ultimii zece ani. Producţia de grâu a crescut cu 44%

ZF 10 ani de UE: Cu 7,6 miliarde de euro din fonduri europene, valoarea producţiei agricole a crescut cu 35% în ultimii zece ani. Producţia de grâu a crescut cu 44%

Autor: Roana Rotaru

08.11.2016, 00:08 1140

Cu o absorbţie de circa 7,6 mld. euro fonduri europene prin Programul Naţional de Dezvol­tare Rurală 2007-2013, producă­torii agricoli români au reuşit să  crească valorea producţiei ramurii agricole cu circa 35% în ultimii 10 ani de la circa 51 mld. lei (11,3 mld. euro) în 2006, la aproximativ 69 mld. lei (15,3 mld. euro) anul trecut, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Anul acesta, producţia medie la hectar la nivelul ţării a fost de 4 tone, o premieră pentru România, potrivit declaraţiilor ministrului agriculturii, ceea ce se traduce într-o creştere a productivităţii de 48% faţă de anul 2006, când producţia medie de grâu era de 2,7 tone la hectar, potrivit INS.

„Agricultura s-a schimbat în bine, ca dovadă faptul că am trecut peste 4.000 kg de grâu media la hectar pe ţară şi cred că e prima dată când facem producţia asta. Pe lângă tehnologii, pământurile s-au comasat, fermierii s-au dotat cu tractoare, combine etc. Agricultura a progresat enorm de mult, dar potenţialul este şi mai mare”, a declarat pentru ZF Dimitrie Muscă, proprietarul Combinatului Agroindustrial Curtici, care produce cereale şi oleginoase, produse lactate şi produse din carne în sistem intregrat, un business de circa 25 mil. de euro din judeţul Arad.

Din totalul de 9 mld. euro acordate de UE pentru investiţii în agricultură şi dezvoltare rurală între 2007 şi 2013, România a luat doar circa 7,6 mld. euro, dezangajând mai bine de un miliard de euro. Cu toate acestea, cu un grad de absorbţie de circa 85%, agricultura s-a situat mai bine decât alte sectoare.

Absorbţia acestor fonduri se reflectă mai degrabă în sectorul vegetal decât în cel zootehnic, sector în care efectivul de bovine şi porcine a scăzut cu circa 30% în ultimii 10 ani.

În aceeaşi perioadă, suprafaţa de teren cultivată a crescut cu peste 360.000 hectare potrivit datelor INS, de la peste 7,8 mil. hectare în 2006 la aproximativ 8,2 mil. hectare cât era suprafaţă cultivată în 2015.

Producţia de grâu a României a crescut cu 44% faţă de acum 10 ani, în timp ce producţia de porumb a stagnat, iar cea de orz şi orzoaică a crescut de două ori.

În ceea ce priveşte producţiile de plante uleioase, floarea-soarelui a crescut cu doar 13%, în timp ce producţia de rapiţă a crescut de mai bine de 4 ori, iar soia a scăzut cu 24% în ultimii 10 ani.

România aproape că şi-a dublat efectivul de caprine şi a crescut populaţia de ovine cu circa 30% în perioada 2006- 2015, însă efec­tivele de porcine şi bovine au scăzut cu aproape o treime, România având cu 900.000 mai puţine vaci faţă de 2006. Numărul de păsări s-a menţinut cam la acelaşi nivel, înregistrând o uşoară scădere de 7%.

Dificultăţiile cu care se confruntă acest sector au rămas aceleaşi, şi anume dependenţa de condiţiile meteorologice, pentru că România nu a reuşit nici acum să refacă infrastructura principală de irigaţii, deşi pentru acest proiect a fost alocat peste un miliard de euro.

Potrivit specialiştilor din industrie, fermierii români încă au o reţinere în a se asocia pentru că nu au încredere să-şi lase producţiile în administrarea altcuiva şi asociază cooperativele agricole cu procesul de colectivizare desfăşurat în perioada 1949–1962, când statul a confiscat aproape  toate  proprietăţiile agricole private din ţară şi le-a comasat în ferme agricole administrate de stat. La nivelul anului 2015 numărul cooperativelor înregistrate la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului a ajuns la 763, dintre acestea doar 199 au avut cifre de afaceri înregistrate, potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.  

Anul acesta, statul a intervenit în relaţia producător-retailer cu scopul echilibrării puterii de negociere dintre cei doi, prin modificariile aduse legii 321/2009 privind comerţul cu produse alimentare. Astfel, noile modificări prevăd ca cel puţin 51% din produsele agroalimentare expuse la raft să provină din lanţul scurt de aprovizionare şi interzice retailerilor încasarea de taxe şi servicii de la furnizor, măsuri apreciate de câtre producătorii agricoli locali.   

Tot începând de anul acesta, României i s-a deschis noi pieţe de desfacere la export, fermierii românii putând exporta porcii vii în UE, precum şi bovine vii sau carne de vită în Turcia.

Contribuţia agriculturii la formarea PIB-ului a scăzut de la 7,7% în 2006 la 4,2% anul trecut, ceea ce arată că economia România depinde din ce în ce mai puţin de agricultură.

 
 
 
AFACERI DE LA ZERO