• Leu / EUR4.7274
  • Leu / GBP5.1830
  • Leu / USD4.2656
Retail&Agrobusiness

ZF Retail 2018. Cum va arăta magazinul viitorului: un mix de online şi offline, de robotică, tehnologie şi amprentă umană

ZF Retail 2018. Cum va arăta magazinul viitorului: un mix de online şi offline, de robotică, tehnologie şi amprentă umană

Peste 200 de executivi, consultanţi şi antreprenori au fost prezenţi ieri la conferinţa ZF Retail 2018, unde invitaţii au discutat despre evoluţia consumului şi despre cum va arăta comerţul în viitor. Alte subiecte discutate au fost legate de schimbările comportamentului de consum şi de formatele câştigătoare în comerţ, fie el modern sau tradiţional

Autor: Roxana Rosu, Alex Ciutacu

11 mai 2018 2129

Platformele online, cum sunt Alibaba şi Amazon, internet of things, robotica, inteligenţa artificială vor avea un cuvânt greu de spus în dezvoltarea retalului alimentar, fără a însemna însă că zona de brick & mortar (magazine fizice) va dispărea pe termen lung.

„Omni-channel este compus şi din partea umană. Uşor-uşor, probabil, oamenii vor fi înlocuiţi de roboţi, dar este un proces foarte lung. Cred că relaţia interumană din retail este una dintre cele mai importante senzaţii pe care o primeşti la cumpărături“, este de părere Valer Hancaş, director corporate affairs şi comu­ni­care la Kaufland România. Opinia lui este împărtăşită şi de Daniel Gross, director general al Rewe România, compania care operează reţeaua Penny Market. El spune că „un robot nu poate înlocui un zâmbet“.

Executivii din comerţ au fost prezenţi la conferinţa ZF Retail organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Alexandrion Group, Altex, Jysk, Coca-Cola HBC România, NNDKP, SAP, biodeck, Domeniile Sâmbureşti şi Aqua Carpatica.

Pe de altă parte, este evident că retailul, mai ales cel modern, va suferi schimbări importante şi supravieţuirea pe o piaţă extrem de con­cu­ren­ţială depinde şi de capacitatea compa­niilor de a se adapta la nou. Tot mai mult, magazinele fizice împrumută din tehnologia acce­sibilă în online, iar graniţa dintre online şi offline nu mai este aşa clar definită pentru consumator.

În acelaşi  timp, zona de e-commerce e abia la început de drum în România, cu o pondere de 0,3% din valoarea pieţei de FMCG, potrivit datelor GfK. Totuşi, din perspectiva dinamicii, acest canal marchează cea mai mare creştere în valoare, de aproape 50% în 2017. „Anul trecut, circa unu din 10 români a cumpărat cel puţin o dată din canalul online bunuri de larg consum, iar valoarea medie a coşului aici este mai mare decât în offline. Unde ne aflăm în regiune din perspectiva comerţului online? Depăşim doar Bulgaria şi Croaţia, iar reperul realist pe termen mediu ar fi Polonia, unde statisticile arată că circa doi din 10 oameni au făcut shopping pe internet. Acolo ponderea comerţului online în FMCG aproape a ajuns la 1% în valoare”, ex­plică Romina Ardelean, consultant consumer panel services la GfK România.

În ceea ce priveşte consumul, există câteva trenduri care ies deja  în evidenţă şi care se vor accentua în următorii ani: apetitul pentru „luxul accesibil”, atenţia la mediu şi la sursa produselor, digitalizarea, shoppingul ca experienţă, interesul pentru produse locale şi preferinţa pentru mărcile mici în detrimentul celor mari. „Premiumizarea” este noul termen aflat pe buzele jucătorilor din retailul modern.

„Affordable premium este un segment încă mic, dar în creştere. Jumătate din creşterea pieţei de băuturi vine din premiumizare, susţinută de creşterea consumului, a încrederii, a veniturilor”, a spus Răzvan Botezatu, head of commercial excellence la Coca-Cola HBC România.

La rândul lui, Vassilis Stavrou, CEO Mega Image, a subliniat că trendurile sunt în schim­bare, atât la nivel global cât şi în România, oamenii caută mai multă valoare în ceea ce cum­­pără, caută lux accesibil şi sunt mai inte­resaţi de etichete şi de conţinutul produ­se­lor, de transparenţa etichetelor. „Magazinul vi­itorului va fi construit în jurul câtorva dimensiuni, printre care experienţa de shop­ping a clientului, nevoia acestuia de socializare, pentru că un client nu vrea doar să îşi facă cum­părăturile, vrea şi o componentă de socializare. Nu în ulti­mul rând, digitalizarea şi alegerea tehnologiei corecte, precum self-checkout, pentru a o inte­gra în experienţa clienţilor”.

O altă tendinţă observată de retaileri, dar şi de producători, distribuitori şi consultanţi este schimbarea raportului modern - tradiţional, în condiţiile în care magazinele moderne vor ajunge să acapareze 70-80% din piaţă, pe măsură ce cele tradiţional pierd teren, afirmă Jean-Baptiste Dernoncourt, CEO al Carrefour România. Această evoluţie are motive multiple ce ţin de nivelul investiţiilor, atitudinea antreprenorilor români, capacitatea de negociere, dar nu îl ultimul rând de felul în care arată multe dintre magazinele din comerţul tradiţional, detalii esenţiale legate de design, lumină, produse, comportamentul angajaţilor.

„Problema tradiţionalului este că magazinele sunt extraordinar de urâte. Asta induce neîncredere cumpărătorului, care spune că produsele sunt vechi sau expirate”, spune Feli­ciu Paraschiv, proprietar al Paco Super­mar­ket, reţea cu zece magazine şi 250 de angajaţi.

Există însă soluţii prin care micii comercianţi pot supravieţui şi creşte pe termen lung, într-o piaţă dominată tot mai mult de marile reţele internaţionale, dar adoptarea lor implică deschidere din partea antreprenorilor.

În opinia participanţilor la conferinţă, micii comer­cianţi tradiţionali ar trebui să se uite mai atent la modelele propuse de marii retaileri, să investească în tehnologie şi design, să renunţe la practica de a da produse „pe caiet” şi să accepte ideea de a intra sub o franciză. În plus, ei ar trebui să se orienteze spre zone de nişă, comerţ specializat sau mici magazine de cartier, cu 1-2 angajaţi, model răspândit mai ales în Franţa.

În mod paradoxal, lipsa infrastructurii este un factor favorabil pentru comerţul tradiţional, alături de ponderea mare a zonei rurale faţă de vestul Europei, spune Ionuţ Ilie, directorul de vânzări al Unilever.

„Încăpăţânarea proprietarului de a sta el în ma­gazin, în chioşc, la vânzare duce la moartea fir­mei în timp. Şi reticenţa de a investi în tehnologie. Plus evaziunea fiscală”, susţine Ionuţ Ilie.

Însă, indiferent dacă vorbim de online sau offline, de food sau non-food, un element care va rămâne definitoriu pentru orice piaţă este mediul concurenţial, capitolul la care retailul românesc încă stă bine, în pofida numărului important de tranzacţii din ultimii ani.

Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, atrage însă atenţia că autorităţile vor continua să monitorizeze gradul de concentrare a pieţei şi, deşi mai este loc de tranzacţii pe piaţă, transmite un mesaj de prudenţă.

„Credem că avem un nivel bun de concurenţă acum şi nu aş vrea să vedem o concentrare prea mare. Le recomadăm companiilor să facă o analiză şi, dacă este prea trasă de păr tranzacţia, să nu mai incerce. Vom fi atenţi dacă sunt locaţii bune disponibile în cazul în care vor să intre alţi jucători, dacă este spaţiu să apară alţi operatori. Acapararea vadurilor comerciale bune de către un retailer va fi în atenţia noastră.”

 
 

Jean-Baptiste Dernoncourt, CEO Carrefour România 

♦ Cred că mixul comerţului se va schimba. Comerţul modern va creşte pe la 70%-80%, iar cel tradiţional va pierde teren. În plus, cred că este mult spaţiu pentru deschiderea de noi magazine. Putem vedea că toată lumea se extinde şi toată lumea deschide unităţi noi.

♦ Din punctul de vedere al digitalizării există mai multe variante, iar fiecare retailer analizează ce i se potriveşte mai bine. Poţi folosi roboţi, poţi folosi self-checkout sau alte metode. Trebuie să vedem ce are cel mai mult sens pentru noi.

♦ Sunt trenduri în piaţă care se schimbă. Noi vrem să mergem către consummator cu mai multe produse sănătoase, bio.

♦ Noi vrem să facem progresul accesibil pentru toată lumea. Avem formate diferite pentru a ajunge la clienţi indiferent unde sunt ei. Încercăm să adaptăm formatul magazinului în funcţie de zonă pentru a putea atinge această misiune.

 

Vassilis Stavrou, CEO Mega Image

♦ Oamenii caută mai multă valoare în ceea ce cumpără, caută lux accesibil şi sunt mai interesaţi de etichete şi de conţinutul produselor, de transparenţa etichetelor.

♦ Este evident că trăim într-o lume care se schimbă. Vedem megatrenduri, atât la nivel de macro, la nivelul comportamentului consumatorilor, cât şi la nivel de retail. Vedem şi schimbări demografice şi schimbări tehnologice.

♦ Vedem cât de importantă este tehnologia, mai ales dacă ne uităm la faptul că Alibaba este cel mai mare retailer din lume, iar Amazon este al doilea cel mai mare jucător din comerţ la nivel mondial.

♦ Magazinul viitorului va fi construit în jurul câtorva dimensiuni, printre care experienţa de shopping a clientului, nevoia acestuia de socializare, pentru că un client nu vrea doar să îşi facă cumpărăturile, vrea şi o componentă de socializare. Nu în ultimul rând, sunt importante digitalizarea şi alegerea tehnologiei corecte, precum self-checkout, pentru a o integra în experienţa clienţilor.

 

Valer Hancş,  director corporate affairs şi comunicare Kaufland România

♦ Supravieţuirea în piaţă ţine de capacitatea de adaptare a jucătorilor. Noi, spre exemplu, am intrat şi în oraşe mici, cu sub 20.000 de locuitori. Intrăm şi pe alte zone care nu erau de interes pentru noi anterior. Am deschis un magazin într-un complex de apartamente la Cluj, vom intra şi în mall la Sibiu.

♦ În 2017 am ajuns la 10 mld. lei net vânzări. Aşteptările pentru 2018 sunt bune, mai ales că Euromonitor estimează creştere de consum până în 2025 în România.

♦ În următorii cinci ani, ponderea cifrei de afaceri pe zona de food venită din online va fi în creştere, dar încă nesemnificativă faţă de offline.

♦ Cred că relaţia interumană din retail este una dintre cele mai importante senzaţii pe care le primeşti la cumpărături.

♦ Consumatorii sunt atenţi la grandul de localizare a produselor, se orientează către produse premium, către articole fresh. Caută totodată şi un sortiment majoritar de produse româneşti. Este un trend internaţional spre producţia locală.

 

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei

♦ Monitorul Preţurilor a prins bine în Bucureşti, acum vrem să îl extindem şi în restul ţării. E un imbold pentru folosirea tehnologiei, dar nu suntem companie de online. Vrem să facem un outsourcing la un moment dat.

♦ Preţurile cresc cam în acelaşi ritm ca în restul Europei, inflaţia la alimente e cam la fel ca în restul Europei, iar baza de plecare este mică. România şi Polonia au cele mai mici preţuri la alimente, potrivit Eurostat.

♦ Apoi avem o inflaţie în creştere şi de aici vine o atenţie mare a mass- media cu privire la creşterile de preţuri, de unde vin ele. Uneori îngrijorările sunt motivate. Investigăm zona de ouă şi am fost surprinşi şi de situaţia de la Black Friday.

♦ Mai e loc de tranzacţii pe piaţă, dar transmitem un mesaj de prudenţă. Credem că este un nivel bun de concurenţă acum şi nu aş vrea să vedem o concentrare prea mare. Le recomandăm companiilor să facă o analiză şi dacă li se pare că tranzacţia este la limita concurenţei, atunci mai bine să nu mai incerce.

 

Daniel Gross, director general Rewe România (Penny Market) - foto sus

♦ Nu cred că un robot poate înlocui un zâmbet. Probabil tehnologia va fi în creştere, vor fi schimbări. Casierii nu vor mai fi o barieră când plătim, ci ne vor ajuta să facem alegerea cea mai bună.

♦ Omni-channelul va fi mult mai prezent în 5-10 ani. În vest vedem tot mai mult magazine hibride, în care oamenii comandă online şi ridică din magazin. Piaţa evoluează mult.

♦ În România suntem un pic în urma altor ţări europene, vrem să vedem ce se întâmplă pe alte pieţe ale Rewe Group, unde testăm toate formatele, înainte de a le aduce în România.

♦ Piaţa e la 40% comerţ tradiţional, sunt zone unde oamenii nu au opţiunea de comerţ modern. Dacă avem o aglomerare de 15.000 locuitori, atunci vom avea un Penny Market.

♦ Oamenii caută produse naţionale, dar regionale şi din zona lor. Vrem 70% produse româneşti, avem parteneriate cu măcelării din regiunea respectivă în jumătate din magazine, avem brutării în magazine.

 

Alexandru Jijian, pre-sales team leader Central & Eastern Europe, SAP Hybris

♦ Sunt surprins de faptul că GDPR-ul nu este un subiect care să stârnească mai multă grijă legată de această transparenţă a felului în care este consumată o anumită informaţie.

♦ Sunt sigur că la nivel de piaţă vor apărea amenzi destul de usturătoare. Din discuţiile avute cu marea majoritate a jucătorilor din regiune nu cred că a fost luat foarte în serios GDPR-ul.

♦ La nivel de trenduri în tehnologie, inteligenţa artificială este unul dintre punctele principale în care am investit şi cred că vine în forţă.

♦ Este important de înţeles faptul că sunt anumite puncte în care programele fac lucruri mult mai bine decât noi, oamenii, dar sunt şi alte puncte în care programele fac lucrurile mai prost.

 

Răzvan Botezatu, head of commercial excellence, Coca-Cola HBC România

♦ În ultimii ani se observă un trend de premiumizare, consumatorii caută produse mai scumpe pe care şi le pot permite. Am văzut şi pe segmentul de băuturi acest trend. Toate lumea inovează.

♦ Jumătate din creşterea pieţei vine din „premiumizare”, această tendinţă este la rândul său venită din creşterea consumului, a încrederii, a veniturilor. 

♦ Totodată, populaţia îmbătrâneşte şi cresc astfel anumite categorii preferate de populaţia adultă, cum este gama Schwepps.

♦ Altă tendinţă este orientarea consumatorilor către un stil de viaţă mai echilibrat. Coca-Cola Zero creşte cu peste 10% (double digit - n.red.). Categoria de vârstă de 16-20 de ani este tot mai atentă la stilul de viaţă sănătos.

♦ Provocarea pentru noi este să urmărim expansiunea. Pe rural de exemplu, pentru că este o presiune pe supply chain, am început un proiect mare de regândire a modului cum abordăm piaţa, inclusiv comerţul tradiţional. Am crescut reţeaua de parteneri pentru a ajunge cu produsele peste tot la nivel naţional. Suntem în marea majoritate a oraşelor din ţară, direct sau indirect.

♦ În 2018, vom creste probabil sub doi digits, va creşte şi piaţa. Am investit 7 milioane de euro la Timisoara la fabrica noastră.

 

Feliciu Paraschiv, proprietar Paco Supermarket

♦ Retailul tradiţional moare pe mâna lui. În calitate de vicepreşedinte al Asociaţiei Comercianţilor Mici şi Mijlocii încerc să îi îndrum şi îmi dau seama că nu reuşesc să depăşească nivelul la care sunt.

♦ Unul dintre elementele care ne diferenţiază în acest business este faptul că noi am reinvestit tot profitul. Dacă tot vorbim de bani, sunt multe surse de finanţare, precum bănci, fonduri private, credite furnizor, business angel. Trebuie să fim atenţi financiar, pentru că diferenţa între tradiţional şi modern este destul de mare din  acest punct de vedere.

♦ Cea mai mare greşeală în comerţul tradiţional este să dai pe caiet. La început, dădeam pe caiet şi ajungeam să avem acolo un sfert din valoarea mărfii. Bineînţeles că jumătate din bani nu i-am mai recuperat. În contextul actual, caietul înseamnă o ilegalitate, dar cel puţin jumătate din retailerii tradiţionali fac asta.

♦ Oamenii nu investesc fie pentru că nu au bani, fie pentru că le e frică să aibă o viziune, să meargă la bănci să se împrumute. Şi atunci ei rămân la ce au şi au proastele obiceiuri de a „investi” profitul pe jeepuri şi pe plecări all inclusive în Turcia.

 

Cătălina Aldea, consultant şi managing partner, Aldea Consulting Vision

♦ Comerţul tradiţional se face ca acum 15 ani. Magazinele arată învechite, nu există rapoarte şi nu există nici minimul necesar pentru a analiza performanţa produselor.

♦ Cei din tradiţional consideră că soluţiile trebuie să dea rezultate mâine. Orice soluţie are rezultate pe termen mediu şi lung. Sunt şi lucruri pe care le pot face astăzi, precum curăţenia în magazin sau determinarea angajaţilor să zâmbească şi să discute cu clienţii.

♦ Un alt mare avantaj al retailului tradiţional este apropierea faţă de client. Le intră cam aceiaşi clienţi pe uşă, iar multe soluţii vin chiar de la clienţi. Dacă i-ar asculta, ar rezola multe probleme.

♦ Şi posibilitatea de a intra sub tutela unei francize este un avantaj. Probabil nu sunt destul de puternici financiar pentru a dezvolta o reţea sau de a face un turnaround, mai ales dacă nu se pot specializa. O franciză este soluţia cea mai comodă şi cea mai profesionistă pe care o poţi avea.

 

Georgeta Dinu, partener, NNDKP

♦ La analiza tranzacţiilor dintre lanţurile de magazine, Consiliul Concurenţei a reevaluat anul trecut durata deplasării între magazine şi a rezultat că timpul folosit în analize va fi de 10 minute de mers cu maşina. Acest lucru va duce la redefinirea pieţei, restrângerea ei, atunci când vine vorba de tranzacţii.

♦ Cotele de piaţă vor fi doar punctul de plecare în aceste analize. În zonele unde suprapunerile trec de 30-40% analiza va fi mult mai atentă şi va include condiţii, precum vânzarea unor magazine.

♦ Altă zonă sensibilă când vine vorba despre concurenţă este la nivelul preţurilor, mai exact posibilele înţelegeri, la care se poate ajunge şi prin intermediul unui terţ, furnizor sau client.

♦ La nivel concurenţial, piaţa se va dezvolta în continuare şi Consiliul Concurenţei va continua să se uite la ea, la tranzacţii. Mai există şi alte probleme de concurenţă. De exemplu transferul de informaţii sensibile între concurenţi.

 

Ionuţ Ilie, director vânzări, Unilever

♦ Vedem tendinţa în care consumatorul se uită la fiecare element al produsului, de la sursa de provenienţă a acestuia la tehnologia folosită sau la „prietenia" cu mediul.

♦ În România există interes din partea clienţilor pentru produse bio şi biodegradabile, dar când trebuie să plătească pentru asta lucrurile se mai schimbă. Vedem însă că retailerii amenajează spaţii tot mai mari pentru produse bio, dar vânzările cresc cu un ritm mai lent.

♦ Regret că retailul românesc tradiţional nu are aceeaşi dinamică precum retailul modern, dominat de companii internaţionale. Aş vrea să avem mai mulţi parteneri locali organizaţi cu care să putem colabora.

♦ Lipsa infrastructurii este un factor favorabil pentru comerţul tradiţional, alături de ponderea mare a zonei rurale faţă de vestul Europei.

♦ Încăpăţânarea proprietarului de a sta el în magazin, în chioşc, la vânzare duce la dispariţia firmei în timp. Şi reticenţa de a investi în tehnologie este un alt factor. Plus evaziunea fiscală.

 

Tudor Georgescu, director general Prodplast, cofondator Biodek

♦ Pariul nostru pentru business este să ne uităm la viitorul retailului, spre produse biodegradabile, spre colectarea deşeurilor. Vrem să o luăm înaintea statului.

♦ O parte din producţia de la Biodek o facem la Prodplast, dar vrem să avem la un moment dat o fabrică de produse biodegradabile, însă pentru asta avem nevoie de deschiderea retailerilor.

♦ Cred că vom creşte în continuare pe retail, dar ce facem cu gunoiul, ce facem cu risipirea gunoiului, tone de mâncare aruncate la gunoi în loc să fie transformat în compost.

♦ Ambalajele bio, sustenabile, nu mai sunt doar o modă, ci sunt viitorul

♦ 50% din populaţia lumii este compusă din millenniali şi ei preferă produse sustenabile, eventual din producţie locală.

 

Romina Ardelean, consultant, consumer panel services, GfK România

♦ Zona de e-commerce este abia la început de drum în România, cu o pondere de 0,3% din valoarea pieţei de FMGC.

♦ Totuşi, din perspectiva dinamicii, acest canal marchează cea mai mare creştere în valoare, de aproape 50% în 2017.

♦ Anul trecut, circa unu din 10 români a cumpărat cel puţin o dată din canalul online bunuri de larg consum, iar valoarea medie a coşului de cumpărături aici este mai mare decât în offline.

♦ Unde ne aflăm din perspectiva e-commerce în regiune? Mai depăşim doar Bulgaria şi Croaţia, iar reperul realist pe termen mediu ar fi Polonia, unde datele arată că aproximativ doi din 10 oameni au făcut shopping pe internet. Acolo ponderea comerţului online în FMCG aproape a atins 1% în valoare.

 
 
 

Care este direcţia de dezvoltare pentru comerţul nonalimentar

♦ Executivii din industriile fashionului, electro-IT şi a mobilei au discutat în panelul al treilea al conferinţei ZF Retail 2018 despre direcţiile de dezvoltare ale acestor pieţe. Cornelia Nicolae, retail sales manager Eastern Europe la Stefanel România, Cătălin Roşca, country manager la C & A, şi Victor Tighinean, director general al Ecco Shoes, au vorbit despre cât de important este canalul online în industria de modă, dar şi despre experienţa de shopping din magazinele fizice.

♦ Raul Filip, director de achiziţii la Altex România, spune că în electro-IT este tot mai greu să diferenţiezi vânzările online de cele offline, e un mix. Sunt clienţi care testează în magazin şi cumpără online. Sau invers. Situaţia nu este diferită nici în industria de decoraţiuni şi mobilă. Alexandru Bratu, country manager la JYSK, afirmă că magazinul viitorului combină online-ul cu offline-ul, unul în care este foarte uşor să cumperi şi să plăteşti. Pe scurt, trebuie să fii în trend cu tinerii consumatori.

♦ Cătălin Pozdarie, director general al Hervis Romania, completează afirmând că regretă că nu a intrat în online mai devreme, aceasta fiind de altfel o decizie a grupului-mamă.

♦ Viitorul este însă greu de previzionat, după cum spune şi Ramona Jurubiţă, partner, head of tax and legal services la KPMG România.

Puteţi citi pe larg declaraţiile speakerilor din acest panel săptămâna viitoare în paginile Ziarului Financiar

Principalele valute BNR - miercuri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7274
Diferență: 0,0021
Ieri: 4.7216
Azi: 4.2656
Diferență: 1,1189
Ieri: 4.2238
Azi: 5.1830
Diferență: 1,4663
Ieri: 5.1033
Azi: 4.3506
Diferență: 0,2997
Ieri: 4.3355