♦ Astfel, recrutarea a fost un subiect fierbinte în piaţa muncii de anul acesta ♦ Rata inflaţiei a atins valori alarmante, puterea de cumpărare a angajaţilor a scăzut, iar angajatorii au fost nevoiţi să-şi revizuiască bugetele de creşteri salariale ♦ Un alt subiect important pentru angajatori a fost modul de lucru: de unde lucrează oamenii ♦ Pentru unele companii, preocuparea a fost cum să facă să aducă angajaţii înapoi în birouri.
Anul 2022 a fost unul intens pentru piaţa muncii din România. Inflaţia, războiul de la graniţă şi necunoscutele legate de pandemia de COVID-19 au pus presiune atât pe angajaţi, cât şi pe angajatori. Astfel, anul acesta companiile au fost nevoite să-şi revizuiască bugetele de salarii pentru a putea să ţină pasul cu inflaţia, să pluseze cu beneficii extrasalariale şi să investească în programe pentru scăderea ratei de fluctuaţie.
♦ Recrutarea a fost un punct important pe agenda tuturor companiilor din România
Numărul angajaţilor din economia locală a ajuns la 5,08 milioane în luna octombrie a acestui an, cel mai mare număr de angajaţi din ultimii 23 de ani pentru care există date publice la Institutul Naţional de Statistică (INS). Astfel, în ciuda unei crize cauzate de pandemia de COVID-19, care ameninţa cu o rată a şomajului record şi dezastru pe piaţa muncii, numărul de angajaţi din economia locală a continuat să crească.
Lupta pentru talente a fost mai acerbă anul acesta decât înainte de pandemie, având în vedere că acum modul de lucru remote le permite companiilor străine să aibă acces la bazinul de candidaţi din România fără a mai fi nevoie de mutări.
De asemenea, o altă problemă din perspectiva recrutării a fost găsirea oamenilor calificaţi. De exemplu, Mihai Găvan, director global strategic alliances în cadrul companiei TotalSoft, unul dintre cei mai importanţi furnizori de sisteme informatice de business (ERP, HCM, CRM, DM şi BI) din Europa de Est şi Centrală, spunea că în cadrul unui conferinţe ZF că problema recrutării pentru industria sa nu este legată de numărul oamenilor, ci de găsirea oamenilor calificaţi.
Conform unui sondaj realizat de Korn Ferry, 39% dintre companiile respondente au spus că IT-ul este cea mai dificilă funcţie pentru care recrutează în prezent. Sectorul juridic, managementul proprietăţii şi category management reprezintă funcţiile cu cele mai puţine probleme de recrutare şi, în mod similar, au avut cele mai puţine probleme legate de fluctuaţia personalului.
♦ Salariile pierd lupta cu inflaţia
La nivel de salarii, angajatorii s-au străduit să ţină pasul cu inflaţia anul acesta. Per total, salariul mediu net pe economie a ajuns la peste 4.000 de lei net în luna octombrie 2022, ultima lună pentru care există date la Institutul Naţional de Statistică, în creştere cu circa 13% faţă de aceeaşi lună din anul 2021.
Cu toate acestea, creşterea de la an la an a salariului mediu net pe economie a fost încă o dată înghiţită de rata anuală a inflaţiei, care a ajuns la 15,8% în luna octombrie, iar în noiembrie a crescut la 16,8%.
Circa 32% din companiile din România care au răspuns sondajului Korn Ferry menţionat anterior au spus că au o parte separată de buget de creşteri salariale din cauza creşterii inflaţiei. De exemplu, dacă creşterea totală a salariului a fost de 5% şi jumătate din aceasta s-a datorat inflaţiei, atunci creşterea din cauza inflaţiei este de 2,5%. În plus, mai mult de 27% dintre organizaţii au decis să ofere o anumită formă de beneficii suplimentare angajaţilor lor pentru a compensa creşterea inflaţiei.
♦ Angajaţii nu mai vor înapoi în birouri
Angajaţii şi angajatorii s-au pus de acord asupra modului de lucru anul acesta: viitorul muncii este hibrid. În unele industrii, precum IT-ul şi outsourcing-ul, companiile pot să le permită angajaţilor să lucreze 100% în regim hibrid. Adrian Baron, vicepreşedinte în cadrul Asociaţiei Business Service Leaders în România (ABSL), asociaţie reprezentativă pentru companiile din outsourcing, spune că 100% din companiile intervievate în raportul asociaţiei sale lucrează în model hibrid. Circa 73% dintre aceste companii au până la două zile în care angajaţii lor merg la birou. Mai mult, acest tip de lucru le permite companiilor din aceste sectoare să recruteze la nivel naţional, chiar şi internaţional, fără a se limita doar la oraşul în care este prezentă compania.
La polul opus, sondajul Korn Ferry despre piaţa muncii din România în 2022 arată că mai mult de jumătate dintre organizaţiile respondente (57%) au spus că aduc acum din nou angajaţii la birou, cel puţin cu jumătate de normă.
♦ Beneficiile extrasalariale au evoluat pentru a compensa scăderea puterii de cumpărare
Angajatorii au venit cu noi tipuri de beneficii extrasalariale pentru a se putea lupta cu inflaţia şi, totodată, pentru a putea menţine sănătatea mintală a angajaţilor lor. Astfel, Manuel Fernandez Amezaga, CEO al Sodexo Benefits and Rewards Service România & Bulgaria, spunea în cadrul unei conferinţe ZF că vede cum companiile încearcă să folosească aceste beneficii suplimentare pentru a ajuta angajaţii, pe lângă creşterea salariului, astfel încât să nu crească salariul cu 15%, de exemplu, ci să adauge mai multe beneficii.
În plus, el spune că bugetele de beneficii extrasalariale vor creşte în 2023, mai ales că posibilităţile de a creşte salariile foarte mult nu prea există.
De asemenea, zona de wellbeing este adresată prin beneficii extrasalariale noi, unele care vin să îi satisfacă angajatului nevoile emoţionale, de siguranţă.
