♦ Anul 2024 a fost o continuare a şirului de ani ai transformărilor în piaţa muncii din România. Părţile pozitive sunt că am atins un nou record al numărului de angajaţi, am avut alte modificări ale salariului minim, am făcut pasul către salariul minim european, iar salariul mediu net a trecut de pragul de 1.000 de euro net pe lună ♦ La polul opus, sectoare precum IT şi industria prelucrătoare se luptă să-şi păstreze angajaţii.
Piaţa muncii din România a continuat să evolueze într-un ritm accelerat în 2024. Creşterea numărului de angajaţi la un nivel record, depăşirea pragului de 1.000 de euro a salariului mediu net, pasul spre salariul minim european şi transformările aduse de inteligenţa artificială sunt doar câteva dintre tendinţele care au marcat acest an.
În ciuda progreselor pieţei muncii locale, anumite sectoare au resimţit presiunea scăderii cererii, iar disponibilizările nu au lipsit. Sectorul IT a trecut printr-o perioadă dificilă, cu restructurări şi reduceri de personal, deşi salariile specialiştilor seniori au rămas printre cele mai ridicate din economie. Alte industrii, precum automotive şi textile, au resimţit impactul scăderii cererii internaţionale, ceea ce a dus la valuri de disponibilizări.
Retrospectiva celor mai importante evenimente din piaţa muncii arată un peisaj complex, în care progresul economic merge mână-n mână cu dificultăţile aduse de modificările legislative şi provocările aduse de noile tehnologii. Rămâne de văzut cum vor influenţa aceste tendinţe structura pieţei muncii în anii următori.