Americanii de la Subway, care deţin cel mai extins lanţ de restaurante din lume, cu peste 37.000 de restaurante în 100 de ţări la nivel mondial, vor mai deschide în perioada următoare patru noi unităţi în România, urmând a ajunge la şapte.
În următoarele luni urmează a mai fi deschise alte două unităţi Subway în Bucureşti, una în mallul Sun Plaza şi o alta în clădirea de birouri BOC din cadrul proiectului UpGround din Pipera.
Proiectul UpGround cuprinde unul dintre cele mai mari ansambluri rezidenţiale noi din Bucureşti, format din două blocuri cu peste 600 de apartamente, precum şi două clădiri de birouri care au printre chiriaşi companii precum GFK, Intel, Banca Românească, Bancpost sau Raiffeisen Bank.
Pe lista de deschideri viitoare a Subway se numără şi un restaurant în Piteşti, în complexul Romarta, şi un altul în Timişoara, în cadrul centrului comercial Iulius Mall deţinut de omul de afaceri Iulian Dascălu. Primele localuri din provincie ale Subway au fost deschise în alte două proiecte ale lui Iulian Dascălu, şi anume Iulius Mall Cluj şi Palas Iaşi.
Cine poate lua franciza?
"Există multe cereri de la potenţiali francizaţi, însă vom anunţa noi deschideri doar odată ce vor fi semnate noi contracte", a spus Rumen Radev, development agent al Subway, care se ocupă de dezvoltarea brandului în România. El nu a dorit să precizeze câte restaurante vor mai fi deschise până la finele anului, însă a precizat că numărul va depinde de chiria spaţiilor şi de locaţiile pe care le vor găsi pentru unităţile Subway.
Modelul de business al lanţului american este diferit de cel al marilor lanţuri prezente pe piaţa locală, precum KFC sau McDonald's. Astfel, McDonald's a intrat direct pe piaţa locală în 1995 cu o unitate la parterul magazinului Unirea. KFC este adus în România în sistem de franciză, însă există un singur master francizat care dezvoltă lanţul pe piaţa locală.
În cazul Subway, îmtr-o primă fază fiecare restaurant va avea un nou francizat. "După şase luni, în funcţie de rezultatele primului restaurant, francizatul poate aplica pentru o nouă franciză. În primele şase luni businessul este analizat lunar. Este urmărită performanţa restaurantului, sistemul de servire a clienţilor şi mâncarea servită. Dacă totul merge bine, francizatul poate primi o nouă franciză pentru un alt restaurant. Intenţia noastră este să ne dezvoltăm pe piaţa locală prin intermediul francizaţilor care au cele mai bune rezultate", spune Radev.
Vânzări zilnice de 10.000 de lei
El refuză să dea date despre numărul de clienţi sau despre vânzările restaurantelor deja deschise, însă afirmă că nici încasările zilnice şi nici numărul de clienţi nu au scăzut de la deschidere. Din punctul de vedere al vânzărilor, cel mai bun restaurant este cel din Bucureşti, potrivit lui Radev.
"Suntem în parametri cu toate datele financiare. După experienţa celor aproape trei luni sunt hotărât să mai deschid şi un al doilea restaurant, tot în Bucureşti", spune Cristian Ştefănescu, 32 de ani, cel care deţine franciza unităţii din Piaţa Victoriei. El refuză însă să ofere cifre privind vânzările sau numărul de clienţi. Încă de la deschidere restaurantul a avut un număr mare de clienţi, cozile depăşind de multe ori câteva zeci de persoane.
"Am intrat o singură dată în Subway, în cel din Piaţa Victoriei, unde am ajuns într-o seară pe la ora unsprezece şi un sfert, adică după terminarea programului (restaurantul se închide la ora 23.00 - n.red.). Mi-a plăcut că am fost servit cu amabilitate deşi scaunele erau ridicate şi cei de la casă «făceau banii». Administratorul spunea că vânzările zilnice se ridică la circa 100 de milioane de lei vechi (10.000 de lei - n. red.)", spune Cristi, 27 de ani. În acest context, vânzările anuale s-ar putea situa la circa 3,6 mil. lei (aproximativ 0,8 mil. euro).
Cât costă un restaurant Subway?
Cei care doresc să deschidă un restaurant Subway au nevoie de 7.500 de euro taxă de franciză (achitată pentru 20 de ani), cel puţin 100.000 de euro investiţie în unitate şi un spaţiu de minimum 40-50 de metri pătraţi. Aceste condiţii se adaugă planului de business menit să îi convingă pe americani de viabilitatea restaurantului. Francizatul plăteşte de asemenea 8% din totalul cifrei de afaceri companiei Subway, alte 4,5 procente mergând către fondul de marketing al Subway pentru România.
Planurile Subway de expansiune pe piaţa locală nu se opresc aici. Rumen Radev spune că rămân în picioare datele anunţate în urmă cu câteva luni care prevăd deschiderea a 40 de unităţi în următorii patru ani. "Mergem înainte cu planurile iniţiale. Am studiat bine situaţia şi am realizat un plan de expansiune. Nu deschidem restaurante ţinând cont de rezultatele unităţilor deja deschise."
În prezent, cel mai extins lanţ de restaurante de tip quick service din România este McDonald's, intrat direct pe piaţa locală în 1995. Reţeaua numără 64 de unităţi cu afaceri de circa 100 mil. euro. Pe această piaţă mai activează KFC, lanţ controlat indirect de omul de afaceri Gabriel Popoviciu, şi shaormeriile locale.
Până recent pe piaţă exista un alt jucător important, Burger King. Francizatul American Restaurant System a intrat însă în insolvenţă şi a închis toate unităţile. În România mai există o unitate Burger King în Aeroportul Otopeni, însă aceasta este operată de compania Autogrill, care are exclusivitate în ceea ce priveşte deschiderea de restaurante Burger King în aeroporturile din Europa, potrivit ultimelor date deţinute de ZF. Oficialii lanţului de restaurante Burger King nu au dorit să precizeze dacă vor oferi franciza din nou sau dacă pregătesc o intrare directă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels